Judecătorii George-Gabriel Bogdan și Raluca-Nicoleta Anghel, de la Tribunalul Prahova, sunt magistrații care au desființat prima hotărâre prin care Aristotel Căncescu fusese menținut în penitenciar. Cei doi au considerat că un procuror DNA nu avea competența să participe la judecarea cererii de liberare condiționată, deoarece procesul penal se încheiase, iar cauza ajunsese în faza executării pedepsei.
Hotărârea lor a dus la rejudecarea dosarului, de data aceasta în prezența unui procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești. Cererea a fost admisă, iar același complet al Tribunalului Prahova a respins ulterior contestația procurorilor, astfel că fostul președinte al Consiliului Județean Brașov a fost eliberat definitiv pe 12 august 2026.
Aristotel Căncescu era considerat „Baronul de Brașov” deoarece a condus Consiliul Județean timp de patru mandate, între 2000 și 2016, a controlat filiala locală a PNL și a deținut un trust de presă. Influența sa politică, administrativă, economică și mediatică domina județul.
Acesta executa o condamnare de șapte ani și zece luni pentru infracțiuni de corupție. Prejudiciul de aproximativ 47 de milioane de lei nu fusese recuperat integral, statul obținând bani în principal prin poprirea pensiei fostului președinte al CJ Brașov.
La Judecătoria Ploiești, procurorul DNA a avut voie
La primul termen al procesului de liberare condiționată, din 13 mai 2026, Ministerul Public a fost reprezentat de un procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești.
Cinci zile mai târziu, judecătorul care soluționa cererea a solicitat DNA să desemneze un procuror pentru termenele următoare. Un procuror anticorupție a participat la proces și a cerut respingerea liberării, arătând că Aristotel Căncescu nu oferise dovezi suficiente de îndreptare și nu își îndeplinise obligațiile civile stabilite prin condamnare.
Pe 3 iunie, Judecătoria Ploiești a respins cererea. Instanța a apreciat că perioada executată nu era suficientă pentru ca fostul politician să își însușească scopul preventiv și educativ al pedepsei. Judecătorul a avertizat și că eliberarea după o perioadă prea scurtă de detenție, în cazul unor infracțiuni cu un impact social puternic, ar putea încuraja comiterea unor fapte similare.
Căncescu a contestat hotărârea, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Prahova. Aici, completul format din George-Gabriel Bogdan și Raluca-Nicoleta Anghel a ridicat din oficiu problema competenței procurorului DNA.
Codul judecătorilor Bogdan și Anghel
Conform celor doi magistrați, tocmai înlocuirea procurorului local cu un procuror DNA a fost considerată greșită. Judecătorii au făcut distincție între două etape ale dosarului: judecarea acuzațiilor de corupție și executarea condamnării definitive.
Dosarul penal în care Căncescu fusese acuzat și condamnat fusese instrumentat de DNA. Din acest motiv, procurorii anticorupție participaseră la judecarea fondului cauzei și a căilor de atac. Cererea de liberare condiționată nu mai privea însă stabilirea vinovăției, ci modul în care era executată pedeapsa.
Completul a apreciat că legea nu îi acordă DNA o competență expresă în această etapă. „Niciun temei nu poartă prezența procurorului anticorupție în faza de executare”, au susținut judecătorii. Hotnews.ro a publicat pentru prima dată această informație a decizie.
Legea nr. 255/2013 prevede că procurorii DNA participă la judecarea cauzelor, contestațiilor, plângerilor sau a altor cereri în dosarele în care urmărirea penală a fost efectuată de Direcție. Tribunalul Prahova a interpretat însă că expresia „oricăror alte cereri” nu include automat și liberarea condiționată.
În opinia completului, singurul magistrat competent să reprezinte Ministerul Public era procurorul parchetului de pe lângă instanța care judeca cererea, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești. Participarea procurorului DNA a fost considerată o problemă de competență funcțională și, prin urmare, o cauză de nulitate absolută.
Așadar, logica instanței poate fi rezumată astfel: DNA avea competență în dosarul de corupție, dar nu și în procedura distinctă privind executarea pedepsei. Nu continuitatea acuzării și nici imposibilitatea schimbării parchetului au reprezentat argumentul principal.
„Când am auzit prima dată de această motivare, explicație, am crezut că este o glumă. Au fost sute, poate mii de procese, de la cele mai controveresate, cu avocații cei mai buni din țară, dar niciun judecător nu a luat în serios această solicitare a apărării, că au mai fost astfeld e solicitări. Parchetul care face ancheta poate trimite un procuror de serviciu să reprezinte acuzarea din procesul de condamnare. Este o practică veche și simplă ca și cea a apărării pentru orice inculpat”, ne-a explicat un fost procuror DNA.
George-Gabriel Bogdan, viitor formator la Institutul Național al Magistraturii
George-Gabriel Bogdan este judecător al Secției penale a Tribunalului Prahova. Anterior a activat la Judecătoria Giurgiu, fiind delegat o perioadă la Judecătoria Mizil. A promovat la Tribunalul Prahova în urma concursului organizat în 2023.
Documentele Consiliului Superior al Magistraturii arată că, în 2021, Bogdan a solicitat detașarea la Judecătoria Sectorului 1 București, dar cererea sa a fost respinsă ca inadmisibilă.
Din 1 septembrie 2026, magistratul urmează să fie detașat, pentru o perioadă de trei ani, la Institutul Național al Magistraturii. El a fost numit formator cu normă întreagă la disciplina „Protecția drepturilor victimelor vulnerabile”.
În documentele publice consultate nu apar sancțiuni disciplinare definitive împotriva sa. Principala controversă publică legată de numele magistratului rămâne interpretarea prin care prezența procurorului DNA în dosarul Căncescu a fost declarată nelegală.
Raluca-Nicoleta Anghel, promovată cu 95 de puncte
Raluca-Nicoleta Anghel activează tot în Secția penală a Tribunalului Prahova. Magistrata a lucrat inițial la Judecătoria Galați și a încercat în mai multe rânduri să se transfere la Judecătoria Ploiești.
CSM i-a respins solicitările în iunie și noiembrie 2019, dar transferul la Ploiești a fost aprobat în aprilie 2020. Ulterior, judecătoarea a participat la procedura de promovare la Tribunalul Prahova, obținând 95 de puncte pentru Secția penală.
Nici în cazul său nu apar, în evidențele publice consultate, sancțiuni disciplinare definitive. Controversa privește soluția pronunțată în dosarul Căncescu, nu existența unei abateri personale constatate de Inspecția Judiciară sau de CSM.
O eroare de calcul, al doilea motiv al rejudecării
Prezența procurorului DNA nu a fost singurul motiv pentru care prima hotărâre a fost desființată. Tribunalul Prahova a constatat și neclarități în calcularea perioadei executate de Căncescu.
Prima instanță menționase 1.375 de zile executate, 336 de zile rezultate din arestul preventiv, 36 de zile compensatorii, 89 de zile considerate executate prin muncă și 393 de zile de întrerupere a executării. Tribunalul a arătat că totalul acestor perioade nu corespundea cifrei reținute de Judecătoria Ploiești.
Judecătorii au criticat și includerea celor 393 de zile de întrerupere în calculul fracției executate, deși în aceeași motivare perioada era tratată ca timp în care pedeapsa nu fusese executată.
După anularea primei hotărâri, dosarul a revenit la Judecătoria Ploiești și a fost repartizat unui alt complet. La rejudecare a participat procurorul parchetului local, iar pe 21 iulie cererea de liberare condiționată a fost admisă.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești a contestat eliberarea. Pe 12 august, completul format din George-Gabriel Bogdan și Raluca-Nicoleta Anghel a respins contestația și a făcut definitivă punerea în libertate.
Până în decembrie 2029, când pedeapsa ar fi trebuit să se încheie, Căncescu rămâne supus măsurilor de supraveghere stabilite de instanță.
