Rețelele de socializare „pot afecta integritatea electorală a deciziilor noastre”, a avertizat Marta Cartabia, șefa Comisiei de la Veneția, la Forumul privind statul de drept, care se desfășoară la București.
Președintele Nicușor Dan a vorbit despre comunicarea pe rețelele sociale din punct de vedere cantitativ, nu calitativ, întrebându-se în fața delegației Comisiei de la Veneția, aflată într-o vizită la București, despre cum poate fi păstrată libertatea de exprimare când „a devenit mai ieftin să plătești 1000 de voci care acoperă o voce legitimă”.
Pe scurt, șeful statului le-a propus experților, magistraților, judecătorilor Curții Constituționale și oficialilor Comisiei de la Veneția să reflecteze la problemele ridicate de ceea ce se întâmplă pe rețelele de socializare: „Cum facem ca principiul fundamental al democrației, o persoană, o voce, un vot, să fie păstrat?”
Această idee lansată la „Forumul privind statul de drept” (Rule of Law Forum), care se desfășoară pe 20 și 21 octombrie la București, a fost dezvoltată în dezbaterile ulterioare în legătură cu alegerile prezidențiale anulate în 2024.
Președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, a vorbit astfel despre semnele care sugerează că există o tendință de „erodare sistemică” a statului de drept, inclusiv în unele state ale Uniunii Europene. Exemplele au fost clare: Ungaria din timpul guvernului Viktor Orban, între 2010-2026, și Polonia între 2015-2023, când partidul Lege și Justiție, PiS, a avut toate pârghiile puterii. În ambele cazuri, „câștigătorul a luat totul” și a aplicat o formulă simplificată a democrației, în care majoritatea a făcut schimbări majore care au afectat statul de drept.
Reprezentanta Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei a mai subliniat că rapidele evoluții tehnologice afectează premisele de bază ale statului de drept, cum ar fi, de pildă, răspunderea individuală a factorilor de decizie sau independența judiciară. Apoi, dezvoltarea rețelelor sociale are și implicații transfrontaliere greu de monitorizat din perspectiva statului de drept. De aceea, Marta Cartabia a subliniat că anularea alegerilor din noiembrie 2024 „a fost o traumă” pentru România și „o experiență” pentru Comisia de la Veneția, fiindcă „ne-a deschis ochii asupra amenințărilor la adresa noastră”.
În România „a existat un risc real în ceea ce privește libertatea de a alege”: în acel moment „a fost un șoc pentru toată lumea” și s-a înțeles că „astfel de lucruri se pot întâmpla oriunde”.
Diviziunile din societatea românească s-au accentuat
După anularea prezidențialelor din 2024, diviziunile din societatea românească s-au accentuat și mulți dintre alegători continuă să se întrebe dacă decizia de anulare dată de CCR a fost cu adevărat motivată de intervenția unui actor străin. Raportul explicativ promis de președintele Nicușor Dan întârzie și niciunul dintre serviciile secrete care ar fi putut preveni ceea ce s-a întâmplat atunci nu a venit cu niciun fel de explicații. Doar două dintre judecătoarele Curții Constituționale au adus public argumente.
[…]
Citește analiza integrală în Deutsche Welle:
