Problema exportului oilor și caprelor din România, afectate de diverse boli specifice, nu a dispărut după protestul crescătorilor de la București, dar s-a schimbat natura ei.
Protestul din 15 septembrie a degenerat în ciocniri cu jandarmii si aproximativ 30 de persoane au fost reținute și mai mulți jandarmi au fost răniți, potrivit Radio România Actualități. Dar în paralel, autoritățile au continuat negocierea tehnică cu Bruxelles-ul.
România nu mai are în prezent focare active confirmate de pestă a micilor rumegătoare (PMR) , însă sectorul ovin rămâne afectat de restricțiile legate de această boală și, în paralel, de focarele de variolă ovină și caprină. Sunt boli si probleme distincte, dar ambele cu consencințe pentru comerț.
În cazul PMR, problema s-a mutat în mare parte de la combaterea unui virus activ la găsirea unei formule prin care vaccinarea să poată fi folosită fără să blocheze pe termen lung comerțul cu animale vii.
Planul românesc aprobat la nivel european prevede vaccinarea împotriva PMR în Constanța și Tulcea, în timp ce vaccinarea împotriva variolei ovină și caprină va fi făcută la nivel național.
România a primit promisiunea a 1,3 milioane de doze gratuite și anunță că vaccinarea ar urma să înceapă cel târziu la 1 octombrie.
Comisia Europeană pregătește între timp schimbarea regulilor care blochează efectele comerciale ale vaccinării oilor și caprelor din România
Comisia Europeană a identificat problema tehnică din legislația UE care poate menține restricțiile comerciale după vaccinarea împotriva pestei micilor rumegătoare (PMR) și lucrează la modificarea regulilor.
Francisco Riverigo Gordejo, șeful Unității pentru Sănătatea animală din DG SANTE, a declarat în Parlamentul European că serviciile Comisiei sunt în contact zilnic cu autoritățile române și urmăresc ca modificarea să fie adoptată înainte de punerea în aplicare a vaccinării în România.
Riverigo Gordejo a răspuns în AGRI întrebărilor ridicate de eurodeputați români. El a prezentat poziția Comisiei fără echivoc în privința necesității intervenției sanitare: într-o țară în care virusul circulă, menținerea bolii blochează perspectivele comerciale, în timp ce vaccinarea, urmată de eliminarea agentului patogen, poate permite revenirea comerțului.
Problema este că actualele norme europene privind vaccinarea împotriva pestei micilor rumegătoare produc propriile restricții comerciale. Regulamentul delegat care stabilește condițiile vaccinării de urgență prevede reguli pentru deplasarea animalelor vaccinate și a produselor provenite de la acestea. Dacă animalele vaccinate sunt menținute în exploatații, actualul cadru prevede o perioadă de 24 de luni de la ultima vaccinare, însoțită de supraveghere clinică și de laborator. Dacă toate animalele vaccinate sunt sacrificate sau ucise, perioada de așteptare prevăzută este de șase luni.
Ce este tipărit cu litere mici…
Comisia recunoaște acum că există o problemă în modul în care aceste norme funcționează pentru România. Riverigo Gordejo a explicat că blocajul se găsește în elementele tehnice ale unei părți din anexa regulamentului delegat și că serviciile Comisiei au identificat deja punctul care trebuie modificat. El a spus că executivul european a început să acționeze pentru rezolvarea problemei și că se află într-un contact foarte strâns cu autoritățile române.
Oficialul DG SANTE a indicat și un calendar politic al intervenției, fără să ofere însă o dată juridică precisă. Potrivit explicației sale, Comisia urmărește ca legislația să fie modificată până în momentul în care România va fi pus în aplicare vaccinarea. Această afirmație indică intenția executivului european de a corela modificarea normelor cu programul românesc, dar nu echivalează cu adoptarea actului juridic sau cu o dată obligatorie de intrare în vigoare.
Cazul României, un precendent
Pentru Comisie, problema românească face parte dintr-o discuție europeană mai amplă despre folosirea vaccinării în locul unor strategii bazate exclusiv pe sacrificarea animalelor și restricționarea circulației.
Evaluarea legislației europene privind sănătatea animală a identificat vaccinarea ca una dintre zonele în care regulile pot fi îmbunătățite, atât pentru a face instrumentul mai atractiv pentru state și crescători, cât și pentru a reduce consecințele comerciale care pot descuraja utilizarea sa.
Riverigo Gordejo a invocat experiența Franței, Spaniei și Italiei în combaterea dermatozei nodulare contagioase pentru a arăta că vaccinarea coordonată poate elimina un virus fără a transforma restricțiile comerciale într-un obstacol permanent.
El a spus că experiența respectivă poate servi drept reper pentru adaptarea normelor aplicabile micilor rumegătoare, cu reguli care să țină cont atât de realitatea epidemiologică, cât și de posibilitatea menținerii comerțului în condiții de siguranță.
Vaccinarea nu va elimina toate problemele
Comisia avertizează totuși că vaccinarea nu elimină toate problemele de supraveghere. Într-o populație vaccinată, detectarea circulației virusului poate deveni mai dificilă, ceea ce impune monitorizare suplimentară și costuri mai mari.
Din acest motiv, modificarea regulilor nu înseamnă dispariția tuturor controalelor, ci găsirea unui sistem care să permită utilizarea vaccinării fără ca animalele sănătoase și produsele provenite din acestea să rămână blocate inutil de restricții disproporționate.
În UE și în afară
Există și o diferență între comerțul în interiorul Uniunii și exporturile către țări terțe. Comisia poate modifica regulile europene privind statutul sanitar, circulația și condițiile aplicabile animalelor vaccinate, însă acceptarea acestora pe piețele externe depinde și de autoritățile statelor importatoare. DG SANTE lucrează în paralel pentru ca partenerii comerciali să accepte mai bine vaccinarea și regionalizarea ca instrumente de combatere a bolilor, dar schimbarea legislației UE nu garantează automat redeschiderea fiecărei piețe din afara Uniunii.
Pentru crescătorii români, următorul pas decisiv va fi textul juridic prin care Comisia modifică anexa identificată de Riverigo Gordejo. Abia acel document va arăta ce restricții sunt schimbate, în ce condiții vor putea circula animalele vaccinate și produsele provenite de la acestea și cât de repede se poate transforma vaccinarea dintr-un instrument sanitar într-o cale realistă către reluarea comerțului.
