De la 1 octombrie, gazele vor putea fi transportate mai ușor pe ruta Grecia–Bulgaria–România–Republica Moldova–Ucraina, după ce operatorii regionali introduc produse de capacitate și reguli de rezervare mai apropiate de cele ale pieței europene.
Schimbarea urmărește să reducă barierele și costurile de transport și să transforme conducta transbalcanică într-o rută comercială mai atractivă pentru gazele provenite din surse precum LNG-ul din Grecia sau gazul azer. Pentru România, miza este consolidarea rolului său de țară de tranzit și accesul la fluxuri regionale mai flexibile; pentru Republica Moldova, noul regim poate însemna mai multe opțiuni de aprovizionare și o dependență mai mică de o singură rută, relatează posrtalul european 2eu.brussels.
Despre ce este vorba, concret
Schimbarea de la 1 octombrie este rezultatul unui proces de integrare care a început înaintea actualului forum. Regulile europene privind alocarea capacității și funcționarea rețelelor trebuie aplicate de statele membre inclusiv la punctele de intrare și ieșire către țări terțe, ceea ce reduce diferența de regim dintre segmentul aflat în UE și cel din statele Comunității Energiei.
Secretariatul spune că părțile non-UE au început să răspundă prin măsuri reciproce. Obiectivul este ca un trader să poată utiliza ruta cu reguli compatibile de rezervare, echilibrare și acces, în loc să gestioneze un lanț de regimuri naționale diferite care pot transforma infrastructura fizic disponibilă într-o rută comercială dificil de folosit.
Dus, întors și fără gaze din Rusia
Conducta transbalcanică a fost construită în principal pentru fluxurile de gaze rusești din nord către Balcani și Turcia.
După schimbarea rutelor de aprovizionare, infrastructura poate fi utilizată în sens invers pentru volume care intră din Grecia sau alte surse sudice și se deplasează prin Bulgaria și România către R.Moldova și Ucraina.
În România, Transgaz a publicat deja parametrii pentru anul gazier 2026–2027. Tariful de transport bazat pe cantitatea efectiv transportată este stabilit la 1,51 lei/MWh, în timp ce costurile pentru rezervarea capacității sunt stabilite separat în funcție de punct, durată și tipul produsului. Acest tarif de marfă nu trebuie confundat cu costul total al transportului pe ruta regională.
Operatorul român a anunțat în septembrie licitații pentru capacitatea din octombrie la mai multe interconectări relevante, inclusiv Negru Vodă 1, Isaccea 1, Giurgiu–Ruse și Ungheni.
Mai important, ANRE arată că soluția regională prevede produse anuale, trimestriale, lunare, zilnice și intrazilnice, capacitate fermă grupată la punctele de interconectare și acces la punctele virtuale de tranzacționare acolo unde infrastructura permite. România este astfel una dintre verigile centrale ale mecanismului.
Bulgartransgaz a publicat separat prețurile și multiplicatorii aplicabili produselor ferme și întreruptibile pentru același an gazier.
De aceea nu există o singură „taxă a conductei transbalcanice”. O livrare către Moldova sau Ucraina traversează mai multe sisteme și poate necesita rezervări succesive sau grupate, iar reducerea costului comercial depinde de coordonarea tarifelor și de eliminarea unor suprapuneri sau produse dificil de utilizat.
România redusese deja anterior prețul de rezervă pentru anumite produse ale „Rutei 1”, iar operatorii regionali au transmis Comisiei în martie o foaie de parcurs pentru o soluție pe termen mai lung. Documentația ANRE arată că operatorii s-au angajat să ofere de la 1 octombrie produse standard anuale, trimestriale, lunare, zilnice și intrazilnice și să integreze caracteristicile soluției în licitațiile de capacitate.
Miza depășește costul de transport
Comunitatea Energiei prezintă Trans-Balkan Pipeline ca pe o rută de diversificare pentru R. Moldova și Ucraina într-o perioadă în care UE pregătește eliminarea dependenței de gazul rusesc, iar Comisia lucrează la o posibilă adaptare a REPowerEU pentru părțile Comunității Energiei.
Efectul real poate fi măsurat însă numai după începerea noului an gazier.
Volumele rezervate, diferențele dintre tarifele efective și nivelurile anterioare și utilizarea fizică a capacității vor arăta dacă modificarea transformă ruta dintr-o opțiune tehnică disponibilă într-un coridor comercial utilizat constant.
România poate deveni mai importantă ca rută de tranzit pentru gazele din sud către R. Moldova și Ucraina.
Comisia Europeană consideră că funcționarea conductei transbalcanice în direcția sud–nord, împreună cu diversificarea surselor, poate crește comerțul, concurența și lichiditatea pieței regionale fără construirea unei infrastructuri complet noi. Comisia menționează însă explicit că barierele de reglementare și comerciale au redus până acum viabilitatea acestei rute.
Asta este relevant pentru România inclusiv în perspectiva gazului din Neptun Deep: o conductă care poate transporta volume dinspre sud spre nord poate deveni parte a unei rețele regionale în care gazele din surse diferite concurează pentru acces la piețele din Moldova și Ucraina. Nu înseamnă însă că Neptun Deep va alimenta automat această rută sau că noile reguli vor reduce prețul gazului românesc.
Pentru Republica Moldova, beneficiul cel mai direct este diversificarea surselor și a rutelor.
Ministerul Energiei de la Chișinău spune explicit că folosirea în sens invers a conductei transbalcanice, împreună cu interconectarea Iași–Ungheni–Chișinău, creează condițiile tehnice pentru diversificarea aprovizionării. Ruta poate aduce în Moldova gaze din Grecia, inclusiv LNG de la terminalele Revithoussa și Alexandroupoli, precum și gaze din Azerbaidjan.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
