Valurile de căldură extreme, intensificate de schimbările climatice, usucă Europa în timpul verii și agravează seceta care afectează continentul, potrivit unei noi analize științifice.
Cercetarea arată că temperaturile record au făcut ca atmosfera supraîncălzită să evapore mult mai rapid apa din râuri, lacuri, sol și vegetație. În Europa de Vest, astfel de condiții au devenit de 80 de ori mai probabile din cauza încălzirii globale, iar în Europa de Est de 40 de ori mai probabile. În plus, nivelul extrem de uscare a solului este de cinci ori mai probabil în vestul continentului și de 11 ori mai probabil în est din cauza poluării generate de arderea combustibililor fosili.
Analiza a fost realizată de consorțiul științific World Weather Attribution (WWA),. Pentru Europa Occidentală – inclusiv Anglia, Franța, Spania, Portugalia și Italia – cercetarea a analizat perioada aprilie–iunie 2026. În Europa de Est, unde deficitul de precipitații persistă de aproximativ un an, studiul a evaluat evoluția secetei pe parcursul ultimelor 12 luni în 15 state, de la Belgia până la Estonia.
Secetă, chiar după ploi
Până acum, secetele erau asociate în principal cu lipsa precipitațiilor. Însă oamenii de știință spun că schimbările climatice modifică această definiție în Europa: în vara aceasta, temperaturile foarte ridicate, și nu lipsa ploilor, sunt principalul factor care alimentează seceta. Deși iarna trecută a fost una ploioasă în Europa Occidentală, continentul se confruntă acum cu o secetă severă.
Potrivit analizei, seceta actuală din Europa de Vest este clasificată drept „extremă”. Fără schimbările climatice provocate de activitatea umană, ar fi fost un fenomen „moderat”.
Evaluarea acoperă perioada până la sfârșitul lunii iunie, adică începutul verii, însă efectele sunt deja semnificative.
Numeroase state au introdus restricții de urgență privind consumul de apă, iar în cea mai mare parte a sudului Angliei este interzisă utilizarea furtunurilor pentru udarea grădinilor.
Incendii extinse, lipsă de apă, recolte compromise
Incendiile de vegetație au făcut ravagii în Spania și Franța, iar agricultura este grav afectată de unele dintre cele mai uscate soluri înregistrate vreodată. La nivel european, se estimează pierderea a aproximativ 9 milioane de tone de cereale.
Franța se așteaptă la cea mai slabă recoltă de porumb din ultimii 50 de ani, iar fermierii români au pierdut deja peste un milion de hectare de culture, relatează Reuters.
Nivelul apelor râurilor scade în întreaga Europă, reducând producția de energie hidroelectrică și afectând transportul fluvial de mărfuri. Pe Rin, în dreptul localității Lobith din Țările de Jos, nivelul apei a coborât sub minimul înregistrat în celebra vară caniculară din 1976.
Dunărea a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, debitul fluviului la intrarea în țară a coborât la aproximativ 1.700 m³/s, față de media lunii iulie de aproximativ 4.700 m³/s. Este cel mai redus nivel din 1996.
Din cauza debitului foarte redus al Dunării, autoritățile au limitat accesul fermierilor la apa pentru irigații în sud-estul României, pentru a prioritiza alimentarea populației și funcționarea infrastructurilor critice.
Costuri ridicate pentru toată lumea
Cercetătorii avertizează că aceste perturbări ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor și energiei, afectând în special gospodăriile cu venituri reduse.
Autorii studiului WWA spun că legătura dintre schimbările climatice provocate de om și uscarea verilor europene este una foarte clară.
„Observăm deja o tendință accentuată de uscare neobișnuită a solului încă din primăvară, înainte ca vara să înceapă. Este consecința propriilor noastre acțiuni: pe măsură ce temperaturile cresc, atmosfera devine tot mai „însetată” și extrage umezeala din râuri, lacuri, rezervoare și sol. Cu cât aerul este mai fierbinte, cu atât usucă mai rapid terenurile”, a declarat Dominik Schumacher, cercetător la ETH Zurich pentru The Guardian.
Acesta a subliniat că seceta din 2026 s-a instalat cu aproximativ două luni mai devreme decât cea care a afectat Europa în 2022.
Potrivit unui studiu OCDE, România este deosebit de expusă fenomenelor meteorologice extreme.
Raportul OECD Economic Survey Romania 2026 arată că seceta și inundațiile reprezintă cele mai importante riscuri climatice pentru România, motiv pentru care recomandă investiții majore în infrastructura de apă, irigații și adaptare la schimbările climatice.
Paradoxul ploilor
Anul 2026 oferă condiții deosebit de favorabile pentru incendiile de vegetație, mai ales în Europa Occidentală.
„Atunci când sezonul începe cu un sol relativ umed și evoluează apoi către condiții extrem de uscate, se creează ingredientele perfecte pentru un sezon sever al incendiilor, deoarece vegetația crește abundent și ulterior devine combustibil”, explică Dominik Schumacher, cercetător la ETH Zurich , paradoxul ploilor abundente.
La rândul său, Mariam Zachariah, cercetătoare la Imperial College London și membră a echipei care a realizat studiul WWA, avertizează că situația actuală este deja alarmantă.
„Cel mai îngrijorător este faptul că aceste condiții apar la o încălzire globală de doar 1,4°C. Dacă emisiile continuă și temperatura medie globală ajunge la 2,8°C, așa cum indică actualele prognoze, probabilitatea unor astfel de episoade extreme de evaporare s-ar putea dubla. Fără reduceri rapide și substanțiale ale emisiilor, Europa se îndreaptă spre un viitor în care verile toride și extrem de secetoase vor deveni o normalitate”, a spus ea.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
