Curtea de Apel obligă Romsilva să redeschidă temporar drumul prin Pădurea Băneasa. ONG-urile avertizează asupra unui „ecocid”.
Curtea de Apel București a obligat Romsilva să permită din nou accesul auto pe traseul care traversează Pădurea Băneasa și deservește inclusiv cartierul Greenfield, până la soluționarea procesului pe fond. Hotărârea, pronunțată recent, reaprinde însă o controversă mult mai amplă: Ministerul Mediului a constatat că aproximativ 720 de metri din traseu nu pot fi considerați drum forestier realizat în condițiile legii, iar organizațiile de mediu avertizează că transformarea pădurii într-o rută de trafic urban îi accelerează fragmentarea și degradarea.
Decizia Curții de Apel București reprezintă o victorie temporară pentru Federația Greenfield Băneasa, care a cerut instanței, prin ordonanță președințială, menținerea accesului auto până la soluționarea litigiului principal referitor la contractul de peaj și la dreptul de utilizare a drumului.
Tribunalul București respinsese inițial solicitarea, însă soluția a fost schimbată în apel.
Este importantă însă distincția juridică: Curtea de Apel nu a stabilit prin această hotărâre că drumul este legal și nici nu a tranșat definitiv legalitatea contractului sau statutul juridic al traseului. Instanța a dispus o măsură cu caracter temporar, aplicabilă până la judecarea cauzei pe fond.
Diana Buzoianu: „Nu contează că acolo Corpul de Control a descoperit că nu era nici măcar drum forestier”
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a avut o reacție extrem de critică după pronunțarea Curții de Apel București.
„Curtea de Apel București tocmai a obligat azi Romsilva să fie deschis drumul auto prin Băneasa până la judecata pe fond. Nu contează, așadar, că acolo Corpul de Control al Ministrului Mediului a descoperit că nu era nici măcar drum forestier”, a transmis ministra.
Buzoianu a legat ulterior cazul de dezbaterea politică privind reformarea sistemului judiciar: „Aceasta e justiția pe care AUR și PSD tocmai au votat-o acum câteva zile că nu trebuie reformată. Oare câți români cred că asta e normalitate?”
Ministerul Mediului nu a stabilit că întregul traseu, de aproximativ 1,5 kilometri, nu este drum forestier. Controlul a identificat probleme majore în cazul unui tronson de aproximativ 720 de metri, între bornele silvice 22 și 23.
Potrivit concluziilor oficiale, această porțiune a fost introdusă în amenajamentul silvic 2020–2029 drept parte a drumului FE002, fără existența documentelor necesare privind schimbarea categoriei de folosință, fără proiect tehnic și fără aprobările legale necesare realizării unui drum forestier.
Concluzia Corpului de Control al Ministerului Mediului a fost că respectivul segment „nu poate fi considerat drum forestier realizat în condițiile legii”.
Ministerul Mediului a cerut readucerea unei părți a traseului la starea inițială
Constatările controlului au mers însă mai departe.
Ministerul Mediului a arătat că au fost realizate și decontate lucrări de reparații și întreținere, inclusiv pe segmentul asupra căruia există probleme de legalitate.
Printre măsurile propuse s-au numărat corectarea amenajamentului și a hărților silvice, recuperarea eventualelor prejudicii și chiar readucerea terenului forestier la starea inițială pe tronsonul considerat nelegal.
A fost propusă, de asemenea, sesizarea instanțelor în legătură cu contractul de peaj.
Aici apare una dintre cele mai importante contradicții ale întregului caz: în timp ce autoritatea centrală de mediu susține oficial că o parte a traseului nu a dobândit legal statutul de drum forestier, o hotărâre judecătorească provizorie obligă administratorul pădurii să permită din nou circulația automobilelor.
Cele două aspecte trebuie însă separate juridic. Curtea de Apel nu a anulat concluziile Corpului de Control și nici nu a stabilit, în această procedură, legalitatea celor aproximativ 720 de metri.
Cristian Neagoe, Parcul Natural București: „Traficul auto prin ultima pădure majoră a Bucureștiului este un abuz și un ecocid”
Reacția organizațiilor de mediu rămâne categoric împotriva transformării Pădurii Băneasa într-o rută pentru traficul auto cotidian.
Cristian Neagoe, din partea Parcului Natural București, precizează că organizația nu dorește să intre într-o evaluare a deciziei instanței, dar își menține integral poziția exprimată în ultimii ani.
„Nu vrem să comentăm decizia instanței. Putem doar să reiterăm ce spunem deja de mai bine de doi ani: că traficul auto prin ultima pădure majoră a Bucureștiului este un abuz și un ecocid, iar Pădurea Băneasa trebuie să fie protejată prin lege ca arie naturală de interes național, nu de interes privat”, afirmă Cristian Neagoe.
Argumentul organizației este că efectele nu se limitează la suprafața propriu-zisă ocupată de drum. Traficul permanent înseamnă fragmentarea habitatului, zgomot, poluare și o presiune suplimentară asupra unei păduri urbane deja puternic afectate de dezvoltarea imobiliară din nordul Capitalei.
„Miile de mașini care traversează o pădure esențială pentru un mare oraș european o vor fragmenta și mai mult și o vor împinge spre dispariție”, avertizează reprezentantul Parcului Natural București.
Pentru organizația de mediu, problema fundamentală este chiar alegerea pădurii drept soluție pentru rezolvarea deficitului de infrastructură rutieră din zonă.
„Drumul auto printr-o arie naturală este o soluție care va conduce la distrugerea Pădurii Băneasa, iar noi ne-am opus și ne vom opune în continuare acestui mod de a rezolva problemele sacrificând ultimele rămășițe de natură urbană”, spune Cristian Neagoe.
„Soluții urbanistice, nu scurtături către mall”
Mesajul transmis de Parcul Natural București merge și către autorități, administrațiile locale și dezvoltatorii imobiliari, care trebuie să găsească variante de acces ce nu transformă pădurea într-o infrastructură rutieră.
„Cerem autorităților și companiilor să găsească soluții adecvate și sustenabile din punct de vedere urbanistic, nu scurtături către mall sub pretextul unei populații «sinistrate»”, afirmă Cristian Neagoe.
Formularea este dură, dar indică exact punctul central al disputei dintre organizațiile de mediu și susținătorii deschiderii drumului.
Problema accesului locuitorilor din Greenfield este reală și trebuie rezolvată. Întrebarea este cine trebuie să suporte costul urbanistic și ecologic al unei dezvoltări rezidențiale de asemenea dimensiuni: dezvoltatorii și administrațiile, prin realizarea infrastructurii necesare, sau pădurea din imediata apropiere, transformată într-un coridor pentru trafic.
ONG-urile de mediu susțin, de peste doi ani, prima variantă.
Peste 40 de organizații au cerut protejarea Pădurii Băneasa
Controversa nu este nouă.
Peste 40 de organizații și grupuri civice au cerut anterior autorităților să nu permită transformarea drumurilor forestiere din Pădurea Băneasa în căi pentru circulația auto publică.
Printre organizațiile implicate în demersurile de protejare a pădurii s-au numărat Asociația Parcul Natural București, Fundația ECO-CIVICA, Fundația Centura Verde, Rețeaua pentru Natură Urbană, Salvați Codrii Vlăsiei și Agent Green.
Poziția acestora este construită în jurul ideii că drumurile forestiere nu pot deveni, prin excepții succesive, infrastructură rutieră destinată unei dezvoltări urbane.
Miza depășește chiar cazul Greenfield. Ecologiștii avertizează că acceptarea traficului permanent într-o pădure urbană poate crea un precedent pentru alte dezvoltări imobiliare din jurul Bucureștiului.
Romsilva susține că drumul există legal încă din anii ’70
Există însă și o opoziție instituțională contrară concluziilor formulate de Ministerul Mediului.
Romsilva susține că drumul D66F002, fost D53, cu o lungime de aproximativ 1.522 de metri, există legal încă din anii ’70.
Regia afirmă că traseul apare în documente mai vechi drept „alee modernizată pentru vehicule”, iar ulterior drept „drum forestier și de agrement”.
În interpretarea Romsilva, dispariția unui segment al traseului din unele documente și hărți silvice ulterioare ar reprezenta o eroare materială, remediată odată cu amenajamentul din 2020. Corpul de Control al Ministerului Mediului a ajuns însă la o concluzie diferită în cazul tronsonului de aproximativ 720 de metri.
Prin urmare, disputa este neobișnuită inclusiv din punct de vedere instituțional: Romsilva și Ministerul Mediului au interpretări fundamental diferite asupra legalității unei părți a drumului aflat într-o pădure administrată chiar de Regia Națională a Pădurilor.
Citește și: Țapul ispășitor cu aripi
Hotărârea Curții nu stabilește că drumul este legal
În acest context, hotărârea Curții de Apel București trebuie privită cu atenție. Ea nu reprezintă o victorie juridică de fond pentru Federația Greenfield, ci stabilește doar, cu caracter provizoriu, un drept de utilizare a traseului, fără a rezolva litigiul privind legalitatea drumului.
Procesul pe fond va trebui să clarifice inclusiv efectele contractului de peaj și legalitatea deciziilor luate de Romsilva. Cu toate acestea, cunoscând durata proceselor din justiția română, precum și diversele tactici și tertipuri avocățiale care permit prelungirea proceselor și tergiversarea unei decizii definitive, este posibil ca soluția dată acum de Curtea de Apel să rămână valabilă câțiva ani buni, până la pronunțarea pe fond.
Separat rămân constatările Corpului de Control și problema celor aproximativ 720 de metri despre care Ministerul Mediului spune că nu pot fi considerați drum forestier realizat legal.
În același timp, există o miză care nu poate fi redusă la contracte, documentații silvice și proceduri judiciare.
Pădurea Băneasa este una dintre ultimele suprafețe forestiere majore aflate în interiorul și în imediata vecinătate a celui mai mare oraș al României.
Iar întrebarea ridicată de acest caz este mult mai amplă: dacă infrastructura necesară unei dezvoltări imobiliare poate fi obținută ulterior prin deschiderea unei păduri pentru trafic sau dacă dezvoltarea urbană trebuie obligată să-și construiască de la început propriile soluții de mobilitate, fără a transfera costurile asupra mediului.
Curtea de Apel a decis, pentru moment, că mașinile pot reveni pe traseu. Dacă această soluție va putea fi susținută și pe fond, în condițiile constatărilor Ministerului Mediului și ale opoziției organizațiilor care cer protejarea Pădurii Băneasa, rămâne una dintre întrebările esențiale ale procesului care urmează.
(Sursa foto: Asociația Parcul Natural București)
