Cum răspunde România agresiunilor Rusiei

Data:

România era pregătită pentru toate scenariile legate de agresiunea rusă în Ucraina încă din luna ianuarie, a spus președintele Klaus Iohannis la sfârșitul ședinței CSAT, fără să intre însă în detalii.

Președintele a declarat că au fost discutate „măsurile care trebuie luate urgent pentru a răspunde acestei situații de criză majoră” și că țara este gata „să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina”.

Klaus Iohannis a ținut un discurs clar cu 4 linii politice ferme prin care

(1) a condamnat ferm Rusia pentru agresiunea „complet nejustificată, ilegală și neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei”;

(2) a enunțat ecuația agresor-victimă: „Rusia a răspuns cu rachete care lovesc orașele și obiectivele militare ucrainene” eforturilor internaționale de menținere a păcii, „Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul”.

(3) Președintele a adus argumente prin care românii să înțeleagă că nu sunt amenințați, argumente care eventual să calmeze isteria mass-media pe acest subiect, precizând că „România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile”, că „statutul de membru NATO și al Uniunii Europene, Parteneriatul Strategic solid cu Statele Unite ale Americii constituie o umbrelă de securitate extrem de solidă” și că românii nu au de ce să se teamă, mai ales că țara nu se va lăsa atrasă în conflictul dintre Rusia și Ucraina. 

(4) Klaus Iohannis a pus în termeni istorici războiul declanșat de Rusia, trasând o concluzie optimistă: „Oricât de mult rău ar încerca să facă, ultimii revizioniști ai istoriei trebuie să știe că lumea pe care vor să o reînvie a apus demult”.

După reuniunea CSAT, avem deci un discurs politic întăritor, care nu este însoțit însă de un plan transparent de măsuri, care ar urma să fie luate pentru a proteja populația de eventualele efecte ale războiului, care s-a extins foarte aproape de frontierele țării. 

Presa din Odessa relata potrivit G4media că forțele militare rusești s-ar apropia de Insula Șerpilor, care se află la mai puțin de 50 de kilometri de Delta Dunării, dar potrivit informațiilor celor mai recente nu se confirmă o posibilă agresiune rusească în zona Insulei Șerpilor.

Din datele de monitorizare obținute de structurile Forțelor Navale Române, rezultă că o navă militară rusă care se află în apele internaționale ale Mării Negre, la limita Zonei Economice Exclusive a României ar opri navele comerciale aflate în marș către porturile ucrainene.

În plus, la prima oră a dimineții, un avion militar ucrainean a fost interceptat în spațiul aerian autohton de avioane militare românești F16 și obligat să aterizeze la baza militară de la Bacău.

Premierul Nicolae Ciucă a convocat la Guvern așa numita task-force pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina, care prevede monitorizarea situației și coordonarea măsurilor la nivelul structurilor guvernamentale pentru asigurarea funcționării tuturor serviciilor publice.

Practic, Armata României s-a mobilizat pentru coordonarea „forţelor şi mijloacelor destinate situaţiilor concrete care pot apărea”, în special în zona Mării Negre.

Totuși, Sistemul Național de Alertă Teroristă, care este afișat pe site-ul Serviciului Român de Informații, a rămas fixat pe culoarea albastră, ceea ce înseamnă „precauție”, adică „există risc de producere a unui act de terorism, dar probabilitatea de comitere a acestuia este scăzută”

Între timp, ministrul Energiei Virgil Popescu susține că România are asigurat necesarul de gaze și de energie pentru perioada imediat următoare, iar ministrul de Externe Bogdan Aurescu s-a raliat Poloniei  și statelor baltice în cererea aplicării articolului 4 al Tratatului NATO, potrivit căruia părțile se vor consulta împreună ori de câte ori, în opinia vreuneia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăruia dintre aliați este amenințată.

Oficialii români declară, așadar, că țara este pregătită pentru ceea ce ar putea urma, dar încă nu e clar câte locuri sunt gata pregătite pentru migranții care au început să părăsească Ucraina și nici nu sunt cunoscute amănuntele legate de deciziile care s-au luat în această dimineață la ședința CSAT.

Comentariu publicat inițial în DEUTSCHE WELLE.


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Elita politică și diplomatică și promovarea interesului național al României în politica externă

Domnul Klaus Iohannis, președintele României, a ratat în 2024...

Îi va mitralia America pe migranții de la granița cu Mexicul?

Trump n-a dat înapoi de multe ori cât a...

Scrisoare către diasporeanul șoșocar

Nu. Șoșoacă nu a venit pe un nouraș alb...

Cel mai rău mi-e frică de hărnicia prostului

A fost nevoie ca două spitale mari din București...