Curtea Constituțională a decis, la 29 aprilie 2026, că Hotărârea Parlamentului nr.45/2025 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune (TVR) este neconstituțională, admițând sesizarea depusă de grupurile parlamentare AUR. O decizie similară — nr.395 — vizează, potrivit informațiilor apărute în presă, și Radio România. Potrivit motivării, mandatele președinților directori încetează și ele.
Motivarea, care nu a fost publicată în Monitorul Oficial, arată că Parlamentul nu a respectat criteriul ponderii politice prevăzut de Legea nr.41/1994 la repartizarea celor 8 locuri alocate grupurilor parlamentare în CA-ul TVR: unele formațiuni cu peste 10% din totalul parlamentarilor au primit același număr de locuri ca grupuri cu pondere mult mai mică, iar altele — precum AUR, USR sau UDMR — nu au obținut nicio reprezentare, deși ponderea lor depășea pragul relevant.
Actul de numire a întregului Consiliu de administrație al TVR, stabilit prin HP nr.45/2025, își încetează efectele juridice la data publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial. Toți cei 10 membri titulari și 10 supleanți numiți în noiembrie 2025 își pierd astfel mandatul.
Giani a adăugat la lege
Această încetare a efectelor juridice se răsfrânge și asupra funcției de conducere a instituției. Adriana Săftoiu, numită președinte-director general al TVR pe 26 noiembrie 2025 de către noul CA, nu face parte formal dintre cei 8 membri desemnați de grupurile parlamentare – ea a intrat în consiliu ca reprezentantă a Guvernului.
Totuși, CCR consideră că numirea sa în funcția de conducere este legată de componența neconstituțională a CA. Menționăm că nimeni nu a sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate a actului prin care Săftoiu a fost numită președinte al TVR. Ca și în cazul publicității declarațiilor de avere, anumiți judecători au extins verificările și asupra numirilor șefilor celor două instituții publice. În acest caz, surse judiciare au declarat pentru Presshub că judecătorul Gheorghe Stan, zis Giani, propus de PSD, a fost cel care a extins, cu de la sine putere, verificările.
Aceeași logică s-ar aplica, prin decizia-soră, și lui Robert Schwartz, președintele-director general al Radio România.
Curtea a precizat că actele juridice adoptate de CA până la data publicării deciziei rămân valabile, în baza prezumției de constituționalitate de care s-a bucurat hotărârea parlamentară. Parlamentul urmează să facă o nouă numire a membrilor celor două consilii, cu respectarea configurației politice și a ponderii grupurilor parlamentare.
Nunta de povestit
Reamintim că imediat după publicarea documentarului Recorder „Justița Capturată”, TVR a decis preluarea și transmiterea documentarului pe postul național de televiziune, lucru care a înfuriat conducerea sistemului judiciar care nu a recunoscut acuzațiile aduse în materialul prezentat de jurnaliști.
În plus, la nunta lui Gheorghe Stan, care a avut loc într-un restaurant de lux de pe malul lacului Floreasca au participat, în toamna anului 2023, au participat mai mulți inculpați și magistrați de la vârful sistemului judiciar. Aproape toți membrii Curții Constituționale, inclusiv Mona Pivniceru, ex-procuroarea Adina Florea (a cărei numire la conducerea DNA și a SIIJ a fost respinsă de mai multe ori), Bogdan Licu și Cristian Deliorga (judecători CCR), Petru Lăzăroiu (fost judecător CCR), Florin Iordache (actual președinte al Consiliului Legislativ, fost deputat și mână dreaptă a lui Liviu Dragnea pentru schimbarea Legilor Justiției), Andrei Claudiu Rus (fost președinte al Secției Penale din ICCJ, detașat magistrat de legătură în Spania), Lia Savonea (pe atunci judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, în prezent șefa instituției), Mihaela Iorga Moraru (șefa de secție în DNA), Daniel Grădinaru (fost președintele CSM, judecător), Alex Florența (fost procuror general al României, în prezent adjunct al DIICOT). Gheorghe Ștefan a fost cununat de Sabina Adomniței, vicepreședinte al Curții de Apel București și soția fostului ministru liberal Cristian Adomniței, achitat într-un dosar de corupție, după ce la fond a primit 3 ani și 2 luni închisoare cu executare.
Pe lângă toți aceștia s-a aflat și Mihai Chirica, primarul din Iași, trimis în judecată în mai multe dosare penale.
