Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat pronunțarea în procesul cu miza de 1 miliard de euro privind restanțele salariale ale magistraților, litigiu în care instanța supremă este atât parte, cât și, teoretic, judecător final. Soluția definitivă va fi dată abia pe 17 septembrie, foarte probabil după formarea noului guvern.
Instanța supremă a amânat, joi, pronunțarea soluției definitive în procesul pornit împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, privind plata unor drepturi salariale restante datorate magistraților. Noul termen a fost stabilit pentru 17 septembrie, dată care survine, cel mai probabil, după formarea noului guvern.
Litigiul se află în faza de recurs, după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București (CAB) a admis acțiunea absurdă introdusă de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor la plata sumelor restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Miza procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei. Tot atunci, CAB a stabilit un termen de 10 zile pentru punerea în executare a hotărârii, de la data rămânerii sale definitive, sub sancțiunea unor penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și a unei amenzi zilnice de 20% din salariul minim brut pe economie!
Dreptul la proprietate
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, ÎCCJ a susținut că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani, acuzând totodată Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor în stat și de subminarea legitimității instanțelor.
Pe parcursul procesului, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a unor prevederi din legea contenciosului administrativ, pentru a lămuri dacă o instanță poate impune Executivului alocări bugetare suplimentare peste cele stabilite prin lege. Guvernul a solicitat, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la un răspuns din partea CJUE.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ, cu privire la plata restanțelor salariale din justiție. „De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, a declarat Bolojan, invocând Legea 500/2002 privind finanțele publice și Codul administrativ, potrivit cărora elaborarea bugetului, rectificările bugetare și alocarea fondului de rezervă ar reprezenta atribuții exclusive ale puterii executive și legislative.
Restanțe calculate de colegii judecători
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, în martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro) pentru ÎCCJ în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, sumă destinată tocmai achitării restanțelor salariale generate de majorări retroactive. Restanțele provin dintr-o decizie din 2023 a ÎCCJ și a Parchetului General de majorare a salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, aplicată retroactiv începând cu anul 2018. Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.
