Curtea de Apel București a admis acțiunea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și a constatat calitatea de lucrător al fostei Securități pentru Teodor Dorobanțu, colonel în rezervă al Serviciului de Informații Externe (SIE). Decizia nu este definitivă.
CNSAS a depus acțiunea la instanță pe 23 decembrie 2025, susținând că Dorobanțu ar fi încălcat drepturi fundamentale ale unor persoane în perioada în care a activat, între 1981 și 1989, în cadrul Departamentului Securității Statului.
Apărarea lui Dorobanțu
În proces, avocatul lui Dorobanțu a susținut că majoritatea faptelor imputate sunt prescrise și că este vorba despre fapte petrecute cu decenii în urmă. „Majoritatea infracţiunilor sunt prescrise, presupusele fapte sunt dintr-o altă viaţă”, a susținut securistul prin intermediul apărătorului său. Avocatul a argumentat că, în perioada 1981-1989, Dorobanțu a activat ca militar în Serviciul 1 al Centralei de Informații Externe — structură care, potrivit apărătorului, se ocupa de spionaj și contraspionaj în afara granițelor și nu se confunda cu Securitatea, aceasta din urmă având ca atribuție supravegherea cetățenilor din interiorul țării.
Potrivit relatării apărării, cele trei dosare invocate de CNSAS ar privi telegrame și adnotări întocmite de Dorobanțu, pe atunci tânăr locotenent, referitoare la persoane trimise de întreprinderi de stat la lucru în țări din lumea a treia (inclusiv Iran), în legătură cu comportamentul acestora în misiune. „Toate aceste persoane erau membri de partid, plecau voluntari, întreprinderea îi aproba în organele interne. Legătura cu oficiul de spionaj se făcea prin intermediul centralei. Dacă se trimitea o telegramă și o persoană avea scăderi în comportament, cum se relevă aici, că unul a făcut business, sau altul avea relații cu femei în Thailanda, era raportată în centrală și cei de care răspundeau, de serviciu și personalul care lucra în exterior, dispuneau măsuri”, a încercat să explice Dorobanțu.
A minimizat rolul
Avocatul a susținut că clientul său se afla pe ultima treaptă ierarhică a Serviciului 1 — sub șeful de direcție, șeful serviciului și șeful de birou — și că nu avea autoritatea de a dispune măsuri precum interceptarea telefoanelor sau refuzul eliberării pașapoartelor, măsuri care, într-unul din dosare, ar fi fost dispuse de Securitatea Județeană, nu de structura în care activa el.
Concluzia apărării a fost că faptele imputate țin de activitatea instituției, nu de conduita personală a lui Dorobanțu.
Instanța nu i-a dat, însă, câștig de cauză, admițând acțiunea CNSAS.
Colonelul în rezervă Teodor Dorobanțu s-a pensionat din cadrul Serviciului de Informații Externe (SIE) după 1990. Dorobanțu ocupase poziții după 1990 la Ambasadele României din Budapesta și Belgrad.
(Sursa foto: Captură Facebook / Teodor Dorobanțu)
