De ce nu poate o stradă din Cluj să poarte numele lui Nicolae Paulescu, așa cum dorește Emil Boc

Data:

Primarul Emil Boc vrea să numească o stradă din Cluj „Nicolae Paulescu”, invocând „remarcabila activitate de cercetare științifică în domeniul fiziologiei”. Doar că Nicolae Paulescu a fost și un antisemit agresiv, care a inventat argumente biologice pentru a susține inferioritatea evreilor.

Primăria Clujului a solicitat Prefecturii, într-un document semnat de Emil Boc, avizul pentru ca o stradă din incinta unui parc industrial din oraș să primească numele lui Nicolae Paulescu.

Instituția justifică solicitarea prin faptul că omul de știință, considerat descoperitorul insulinei, „a desfășurat o remarcabilă activitate de cercetare științifică în domeniul fiziologiei, privind în special metabolismul glucidelor, patogeneza diabetului zaharat, rolul pancreasului  în asimilația nutritivă, coagularea sângelui, mecanismul morții subite”, potrivit cererii depuse la Prefectură. Solicitarea Primăriei Cluj va fi discutată pe 25 februarie.

Primăria condusă de Emil Boc trece, însă, complet sub tăcere faptul că Nicolae Paulescu a fost un antisemit vehement, care a publicat o carte despre „degenerarea rasei jidănești”, cu zvastica pe copertă.

Citește și: Primăria Cluj-Napoca a solicitat Prefecturii aviz pentru strada Nicolae Paulescu, fără referire la trecutul extremist

Omul de știință

Nicolae Paulescu este considerat unul dintre oamenii de știință cu contribuții esențiale în descoperirea insulinei. Cercetările sale cu substanța care a făcut ca diabetul să nu mai fie o boală mortală ar fi premers cu doi ani pe cele pentru care Frederick Grant Banting şi John J.R. Macleod, de la Universitatea din Toronto, au primit Premiul Nobel.

Cercetători ai domeniului, precum fiziologul Ian Murray au determinat Comitetul Nobel să recunoască, în 1968, meritele lui Nicolae Paulescu în descoperirea tratamentului antidiabetic. În 2011, Alberto de Leiva, Eulàlia Brugués și Alejandra de Leiva-Pérez au făcut o cercetare asupra „cazului Paulescu“ în care au sintetizat controversele în jurul contribuției științific al savantului.

În 1990, Paulescu a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, după care au urmat numeroase acte de celebrare: folosirea numelui său în titulatura unor instituții, aule, conferințe, sesiuni comemorative, ridicarea statuii lui Paulescu lîngă Facultatea de Medicină. Au fost publicate lucrări de susținere a meritelor lui Nicolae Paulescu de către diabetologi de anvergură internațională precum academicianul Dan Pavel (autorul unui volum în engleză despre Prioritatea lui N. Paulescu în descoperirea insulinei) și membrul corespondent al Academiei, profesorul Constantin Ionescu-Târgoviște, potrivit Observator Cultural.

Antisemitul

Doar că toate contribuțiile științifice ale lui Nicolae Paulescu sunt umbrite de ceea ce a fost considerată „sălbăticie antisemită“ din partea sa. Cercetătorul a inventat argumente științifice pentru justifica o așa zisă inferioritate a evreilor.

Problema jidovească pe punctul acesta devine de nesoluţionat, fiindcă în urma cercetărilor mele am descoperit că jidanii au un creier prost format, adică cu toţii sînt degeneraţi. Degenerarea aceasta o înţeleg aşa, că toţi jidanii sînt nebuni fără excepţie“, scria Nicolae Paulescu în publicația fascistă Apărarea Naţională, pe 17 ianuarie 1926.

A.C.Cuza, liderul partidului extremist Liga Apărării Național Creștine, și Nicolae Paulescu, co-fondator al formațiunii, sunt principalii teoreticieni ai antisemitismului și fascismului în România, consideră istoricul Horia Bozdoghină, autorul cărții Antisemitismul lui A C Cuza în politica românească și coautor al volumului Polemica Paulescu: știință, politică, memorie.

Citește și: Republica Moldova: o țară salvată de femei

„Atât A.C.Cuza cât și Nicolae Paulescu pot fi considerați naziști avant la lettre. De altfel, A.C. Cuza brava în discursurile sale parlamentare că el a avut primele scrieri antisemite în anul 1889, când Hitler abia se născuse. (…)

A.C. Cuza și-a câștigat titlul de <<patriarh al antisemitismului românesc>>, iar Paulescu a denaturat medicina în vederea teoretizării inferiorității biologice a evreilor în ceea ce el numea <<antisemitism științific.>>”, arată Horia Bozdoghină, într-un interviu pentru RFI.

Deși a murit în 1931, înaintea Holocaustului, Nicolea Paulescu s-a pronunțat în favoarea uciderii evreilor în lucrarea Tălmăcirea Apocalipsului. Soarta viitoare a jidănimii. În epilogul acestei broșuri, savantul se pronunța clar pentru „exterminarea jidanilor.” 

Cu zvastica pe copertă

În 1913, Nicolae Paulescu publica volumul Filosofie fiziologică: Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria, care conținea argumente plagiate sau false. Lucrarea încearcă să acrediteze minciuni și acuze pe bază de clișee și erori de interpretare a religiei evreiești, proferate și răspândite din 1242, anul condamnării medievale pariziene a Talmudului, în Europa creștină, în paralel cu alte minciuni, nu mai puțin toxice, circulând în universul musulman, potrivit Deutsche Welle.

În 1928, Nicolae Paulescu publică lucrarea Degenerarea Rasei Jidăneşti, organizată pe trei capitole: (1) Cauzele degenerărei, (2) Leziunile degenerărei (leziunile scoarţei creierului, greutatea creierului, malformaţiile creierului şi anomaliile faciale); (3) Simptomele degenerărei.

Lucrarea publicată de Nicolae Paulescu avea zvastica direct pe copertă

Savantul afirma, negru pe alb, că „degenerarea” ar include „lenevia musculară a jidanilor, murdăria jidanilor şi pribegia jidanilor” ca şi „nebunia la jidani şi viţiile la jidani”.

„Într-un interviu ce preceda cartea, lucrurile erau de asemenea temeinice şi definitorii pentru activitatea ştiinţifică a doctorului, nu opinii amatoristice, private”, scrie Sorin Ioniță, pentru Contributors.

„Eu mă ocup de mult pe bază ştiinţifică de problema rasei, doar predau fiziologia la Universitate… Problema jidovească pe punctul acesta devine de nesoluţionat, fiindcă în urma cercetărilor mele am descoperit că jidanii au un creier prost format, adică cu toţii sunt degeneraţi. Degenerarea aceasta o înţeleg aşa, că toţi jidanii sunt nebuni fără excepţie”, susținea, deschis, cel al cărui nume primarul Emil Boc vrea să îl dea azi unei străzi din Cluj.

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.
1 COMENTARIU
  1. Așa se întâmplă când pui carul înaintea boilor! Cu totul altfel ar fi stat situația, dacă strada cu pricina ar fi unit Piața Corneliu Zelea Codreanu de Bulevardul Ion Antonescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Premiu prestigios pentru Mircea Cărtărescu: The International Dublin Literary Award

Premiu prestigios pentru Mircea Cărtărescu, decernat scriitorului pentru romanul...

Un angajat al Protecţiei Copilului, acuzat că ar conduce o reţea de prostituţie

Un angajat al Protecţiei Copilului, acuzat că ar conduce...