Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis delegarea judecătoarei Georgeana Viorel în funcția de președinte al Curții de Apel București, începând cu 15 noiembrie 2026 și până la 8 ianuarie 2027. Decizia vine în contextul în care magistrata a fost implicată, în calitate de responsabilă a structurii de comunicare a instanței, în gestionarea unor solicitări de informații publice la care Curtea de Apel București nu a oferit răspunsuri în termenul legal. Om de bază al Lianei Arsenie, care a fost promovată de CSM la instanța supremă, judecătoarea Viorel a fost în prima linie când s-a pus problema apărării CAB în urma difuzării documentarului Recorder.
Potrivit ordinii de zi soluționate a Secției pentru judecători a CSM din 12 noiembrie 2026, membrii secției au aprobat în unanimitate delegarea judecătoarei Georgeana Viorel, președinta Secției a IX-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în funcția de președinte al instanței.
Delegarea produce efecte începând cu 15 noiembrie 2026 și este valabilă până la 8 ianuarie 2027. Totodată, CSM a decis încetarea, de la aceeași dată, a delegării acesteia în funcția de vicepreședinte al Curții de Apel București.
Parcursul profesional al judecătoarei
Georgeana Viorel a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 2009, iar în perioada 2009 – 2011 a urmat Institutul Național al Magistraturii.
A intrat în magistratură în decembrie 2011, la Judecătoria Mizil, unde a activat până în decembrie 2013. Ulterior, a lucrat la Judecătoria Ploiești și la Judecătoria Sectorului 2 București, unde a ocupat și funcții de conducere, inclusiv pe cea de vicepreședinte.
Începând din 2016, a activat la Tribunalul București, iar ulterior a ajuns la Curtea de Apel București. Din mai 2025 a ocupat funcția de președinte al Secției a IX-a contencios administrativ și fiscal, pentru un mandat de trei ani. În februarie 2026 a fost delegată în funcția de vicepreședinte al CAB.
Legea e facultativă la CAB
Dincolo de parcursul profesional, activitatea judecătoarei Georgeana Viorel în relația cu solicitările de informații publice ridică probleme de transparență instituțională.
Într-un caz relatat de PressHub, o solicitare transmisă Curții de Apel București la 21 septembrie 2026, în baza Legii 544/2001, viza identificarea judecătorilor care compuneau două complete de judecată. În locul unui răspuns în termenul legal obișnuit, ne-a fost comunicată prelungirea termenului de soluționare la 30 de zile. Notificarea de prelungire a fost semnată de Georgeana Viorel. Nici după expirarea termenului extins nu a fost transmis răspunsul solicitat.
Cazul nu este singular. În alte solicitări adresate CAB, care vizau hotărâri ale Colegiului de conducere și informații privind transferul unor judecători specializați în materie penală către secții civile, răspunsurile au întârziat sau nu au fost comunicate.
O altă problemă semnalată a fost insistența ca solicitările să fie transmise exclusiv în format PDF. Legea 544/2001 reglementează accesul la informațiile de interes public și modalitățile de comunicare a acestora. În loc ca instituția să faciliteze accesul publicului la informațiile pe care le deține, solicitantul ajunge să consume timp cu reluarea cererilor, respectarea unor cerințe de format și așteptarea unor răspunsuri care nu mai sosesc.
PressHub a relatat aceste situații în articolele „Curtea de Apel București are nevoie de 30 de zile ca să afle cine judecă la Curtea de Apel București” și „Răspunsuri fără răspuns de la Curtea de Apel București”.
Toate acestea în condițiile în care transparența nu este o favoare făcută presei sau solicitanților, ci o obligație legală.
Fără terenuri și clădiri declarate, dar cu împrumuturi de 375.000 de lei
Declarația de avere a judecătoarei, completată la 13 iunie 2024, în perioada în care ocupa funcția de președinte de secție la Curtea de Apel București, consemnează că aceasta nu deținea terenuri și nici clădiri. La capitolul bunuri mobile apare un singur autoturism.
În document nu sunt înscrise bijuterii, obiecte de artă sau alte bunuri de valoare care să depășească pragul legal de declarare. De asemenea, la secțiunile privind conturile și depozitele bancare, investițiile și alte active financiare care depășesc pragurile prevăzute de formular nu sunt trecute bunuri.
În schimb, la capitolul datorii sunt înscrise opt împrumuturi bancare contractate în perioada 2021–2023, cu o valoare cumulată de 375.763 de lei.
Donații de 272.500 de lei declarate de soț
În aceeași declarație apar și trei sume primite de soțul judecătoarei, Liviu – Alexandru Viorel, avocat la „Mușat și Asociații”, cu titlu de dar manual și donație.
Prima sumă este de 25.000 de lei, primită de la o rudă de gradul I, iar a doua, tot de 25.000 de lei, de la o rudă de gradul al II-lea. Cea mai mare sumă este o a treia donație de 222.500 de lei. În total, cele trei sume însumează 272.500 de lei.
Venituri de aproape 250.000 de lei pentru judecătoare
La capitolul venituri, Georgeana Viorel a declarat în documentul completat în iunie 2024 încasări salariale de la Tribunalul București și Curtea de Apel București.
De la Tribunalul București a primit 77.766 de lei pentru activitatea de judecător și 29.127 de lei reprezentând diferențe de drepturi salariale obținute prin titluri executorii. De la Curtea de Apel București a încasat 135.462 de lei pentru activitatea de judecător.
Veniturile salariale însumate din activitatea judiciară au fost de 242.355 de lei. La acestea s-au adăugat 7.200 de lei pentru activitatea de asistent universitar la Universitatea „Nicolae Titulescu”. Astfel, veniturile proprii declarate de Georgeana Viorel au totalizat 249.555 de lei.
Soțul acesteia a declarat venituri de 217.332 de lei din activitatea de avocat colaborator, 8.400 de lei din activitatea de asistent universitar la Universitatea „Nicolae Titulescu”.
