Deficitul bugetar a scăzut cu aproape 27 miliarde de lei față de 2025 și coboară la 2,89% din PIB

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 86,36 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. În termeni nominali, deficitul bugetar s-a redus cu aproximativ 31%, a anunțat sâmbătă Ministerul Finanțelor.

Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% în primele opt luni ale anului 2025 la 2,89% în perioada similară din 2026, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de aproximativ 1,62 puncte procentuale.

Evoluția reflectă menținerea procesului de consolidare fiscal-bugetară, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4%, într-un ritm semnificativ superior celui al cheltuielilor totale, care au avansat cu 4,2%.

Veniturile totale au crescut cu aproape 48 miliarde de lei față de primele opt luni din 2025, în timp ce cheltuielile au avansat cu aproximativ 21,06 miliarde de lei.

„Execuția bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanțarea din fonduri europene și PNRR continuă să susțină economia și proiectele de dezvoltare ale României.

Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă și menținerea investițiilor esențiale sunt condiții obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale“, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Veniturile bugetului general consolidat, în creștere

Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 468,10 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026, în creștere cu 11,4%, respectiv cu aproape 48 miliarde de lei, față de perioada similară din 2025.

Ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut de la 21,9% la 22,8%, cu aproximativ 0,85 puncte procentuale.

Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3% față de primele opt luni ale anului precedent.

Un aport important a provenit din încasările din TVA, care au totalizat 103,35 miliarde de lei, cu aproximativ 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%, peste nivelul înregistrat în perioada ianuarie–august 2025.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au însumat 42,86 miliarde de lei, în creștere cu 8,1%, în timp ce veniturile din impozitul pe profit au ajuns la 29,55 miliarde de lei, marcând un avans de 9,1%.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 147,53 miliarde de lei, cu aproximativ 9,80 miliarde de lei, respectiv 7,1%, mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

În același timp, impozitele și taxele pe proprietate au înregistrat o creștere de peste 30%, până la aproximativ 11,02 miliarde de lei.

Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțărilor au însumat 43,38 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 37,7% față de primele opt luni ale anului precedent.

Au crescut și cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 527,53 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026, în creștere nominală cu 4,2% față de aceeași perioadă din anul precedent, potrivit Ministerului Finanțelor.

În același timp, raportate la PIB, cheltuielile totale s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026, o diminuare de aproximativ 0,7 puncte procentuale.

Cheltuielile de personal au însumat 109,04 mld lei, în scădere cu 4,26 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns la 67,83 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de perioada similară din anul precedent.

Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 42,05 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 8,86 miliarde de lei, respectiv 26,7%, față de primele opt luni din 2025. Ponderea acestora în PIB a ajuns la aproximativ 2%.

Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 mld lei în scădere cu 0,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele șapte luni ale anului 2026, au fost în sumă de 236,64 mil lei.

În ceea ce privește finanțarea proiectelor de dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Suma include finanțările europene din perioadele de programare 2014–2020 și 2021–2027, subvențiile europene pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și componenta de granturi a PNRR.

Evoluția investițiilor din fonduri europene

Potrivit Ministerului Finanțelor, plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021–2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, influențată de nivelul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025 pentru achitarea unor obligații restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România și cheltuieli în domeniul apărării.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,1 mld lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 71,95 mld lei la 97,05 mld lei, din care 69,2% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027.

Datele execuției bugetare la opt luni indică astfel continuarea ajustării deficitului bugetar, concomitent cu o creștere semnificativă a veniturilor și cu menținerea finanțării proiectelor din fonduri europene și PNRR.

Reducerea deficitului cu aproape 27 miliarde de lei față de perioada similară din 2025 și diminuarea acestuia de la 4,51% la 2,89% din PIB reprezintă principalii indicatori ai procesului de consolidare fiscal-bugetară în primele opt luni ale anului.

(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)

spot_imgspot_img
PRESShub
PRESShubhttps://www.presshub.ro/
PRESShub este mai mult decât o platformă media – este o portavoce pentru presa independentă. Creată în 2018 de Freedom House România, coagulează 44 de publicații acoperind peste jumătate din teritoriul României, acoperind și diaspora. Într-o țară unde presa locală este adesea sufocată de interese politice, PRESShub este o platformă pentru jurnalismul de la firul ierbii, care crede în puterea comunităților bine informate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Plângere penală pentru trădare împotriva lui Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan

Deputatul USR Alexandru Dimitriu a depus o plângere penală...

Avocatul deputat PSD Radu Marinescu critică reforma altora

Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu (PSD) s-a remarcat...

Muntele Etna erupe din nou. Aeroportul din Catania suspendă zborurile de sosire

Aeroportul din Catania, Sicilia, a fost nevoit sâmbătă să...

Siegfried Mureșan a depus la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor propuși VIDEO

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, la Parlament,...