Deficitul public al României, ajustat sezonier, a crescut de la 5,5% din PIB în primul trimestru la 9,2% în trimestrul al doilea din 2026, potrivit Eurostat. Este cea mai mare valoare din Uniunea Europeană și cea mai accentuată deteriorare trimestrială.
Separat, deficitul anual pentru 2025 a fost revizuit la 7,8% din PIB, iar datoria publică a ajuns la 59,4% din PIB la sfârșitul lunii iunie.
Nimic nu este simplu cu statisticile
Cifra de 9,2% descrie diferența dintre veniturile și cheltuielile administrațiilor publice în acel trimestru, raportată la PIB-ul trimestrial și ajustată pentru variațiile sezoniere și calendaristice.
Nu reprezintă deficitul acumulat în primele șase luni și nici o prognoză pentru întregul an 2026. Eurostat marchează datele primelor două trimestre drept provizorii, deci acestea pot fi revizuite.
Pentru același trimestru al doilea, seria fără ajustare sezonieră indică un deficit al României de 7,8% din PIB, față de 5,7% în perioada corespunzătoare din 2025.
Cele două valori trimestriale, 9,2% și 7,8%, provin din serii calculate diferit.
Ajustarea sezonieră permite comparații între trimestre mai puțin influențate de calendarul încasărilor și plăților; procentele nu se adună și nu se înmulțesc cu patru pentru a obține deficitul anual.
Separat, notificarea anuală publicată în aceeași zi confirmă pentru întregul an 2025 un deficit de 7,8% din PIB, echivalentul a aproximativ 149,7 miliarde de lei.
Procentul coincide cu cel trimestrial neajustat din 2026, dar privește altă perioadă și PIB-ul anual. Valoarea pentru 2025 a fost revizuită de la 7,9% în notificarea din aprilie. România a rămas statul cu cel mai mare deficit anual din UE, urmată de Polonia, cu 7,2%, deși rezultatul său s-a îmbunătățit față de deficitul de 9,2% din 2024.
Datoria publică măsoară altceva: stocul obligațiilor guvernamentale la o anumită dată, nu diferența dintre veniturile și cheltuielile unei perioade. La sfârșitul lui iunie 2026, datoria brută consolidată a administrațiilor publice era de aproximativ 1.196,4 miliarde de lei, respectiv 59,4% din PIB. La sfârșitul lui martie, ea fusese de circa 1.169,9 miliarde de lei, echivalentul a 59,7% din PIB.
Așadar, suma datorată a crescut cu aproximativ 26,6 miliarde de lei între martie și iunie, chiar dacă ponderea ei în PIB a scăzut cu 0,3 puncte procentuale.
Pentru acest raport, Eurostat folosește suma PIB-ului din ultimele patru trimestre. Evoluția numitorului nominal poate coborî raportul datorie/PIB fără reducerea datoriei în lei; nu demonstrează, singură, o creștere economică reală. Față de iunie 2025, când raportul era de 57%, ponderea datoriei rămâne mai ridicată.
România în context UE
În plan european, România trebuie să corecteze deficitul excesiv până în 2030, potrivit traiectoriei revizuite de Consiliul UE la 8 iulie 2025.
Pentru 2026, recomandarea stabilește o creștere nominală a cheltuielilor nete de cel mult 2,6%.
Acesta este un indicator specific regulilor bugetare europene: procentul nu este o țintă de deficit și nici un plafon aplicat identic fiecărei categorii de salarii, investiții sau transferuri.
Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2026 consemnează că procedura de deficit excesiv este ținută în așteptare după evaluarea Comisiei din 3 iunie, care a constatat măsuri eficiente.
Procedura nu este închisă, iar monitorizarea continuă. Datele Eurostat din octombrie nu constituie prin ele însele o nouă decizie de sancționare sau de suspendare a finanțărilor europene.
Pentru finanțele publice, deteriorarea trimestrială semnalează presiuni după reducerea deficitului anual din 2025.
Evaluarea respectării traiectoriei europene va ține seama și de evoluția cheltuielilor nete și de următoarele date bugetare. Pragurile europene de referință, de 3% pentru deficitul anual și de 60% pentru datorie, privesc indicatori diferiți și nu transformă automat rezultatul unui trimestru într-o concluzie asupra întregului an.
