Nu este o consolare, din contra, poate un avertismen pentru Romania și oricare altă democrație care ajunge să fie guvernată prin Curtea Constituționala sau Curtea Suprema de Justiție, că și democrații „odată consolidate” se lovesc de probleme similare.
Judecătoarea Curții Supreme a Statelor Unite, Elena Kagan a declarat marți că majoritatea conservatoare a instanței a subminat democrația și a accelerat „căderea în prăpastie” prin redesenarea circumscripțiilor electorale pentru Congres.
Kagan, una dintre cele trei judecătoare liberale ale Curții Supreme, le-a spus studenților de la facultatea de drept a Universității Catolice că judecătorii conservatori au contribuit la accentuarea polarizării politice, refuzând să limiteze „gerrymandering”-ul partizan — practica prin care statele redesenează granițele circumscripțiilor electorale în funcție de preferințele politice ale alegătorilor, pentru a avantaja candidații unui partid.
Redesenarea circumscripțiilor
În ultimii ani, a spus Kagan, „ambele partide politice se întrec în cursa spre dezastru, cțnd vine vorba de manipularea partizană a circumscripțiilor. Rezultatul este că grupuri largi de cetățeni își pierd dreptul la egalitate în exercitarea votului”.
„Gerrymandering”-ul partizan este practica prin care un partid redesenează granițele circumscripțiilor electorale pentru a-și maximiza șansele de a câștiga alegerile. Prin împărțirea strategică a alegătorilor între circumscripții, voturile adversarilor pot fi concentrate în câteva zone sau dispersate astfel încât să aibă un impact mai mic asupra rezultatului final.
Această practică îi împinge pe candidații politici „către extreme, pentru că singurul lucru de care mai trebuie să se teamă cineva este să fie învins în alegerile primare”, a afirmat Kagan, alegeri care decid daca un politician va reprezenta partidul său într-o circumstiție. Odată aceas circumscripție redesenată, victoria este aproape sigură.
Dusă la extreme, această practică „face ca o țară care, din păcate, este deja prea polarizată, să devină și mai polarizată”, a spus judecătoarea.
„La aceste alegeri și la următoarele vedem state mari, cu un număr considerabil de alegători republicani și democrați, ale căror hărți electorale vor fi redesenate astfel încât statele să devină în întregime republicane sau democrate. Consider că acest lucru este extrem de dăunător pentru democrația noastră.”
Fiecare vot contează egal … sau nu
Curtea Supremă, în care conservatorii dețin o majoritate de șase judecători (trei numiți de președintele Donald Trump) la trei, a restrâns drastic în aprilie aplicarea unui element esențial al Legii privind dreptul la vot, adoptată în 1965 pentru a combate discriminarea rasială în procesul electoral.
Decizia a declanșat o amplă campanie de redesenare a circumscripțiilor electorale în statele din sudul Stastelor Unite, cu scopul de a elimina circumscripțiile pentru Camera Reprezentanților în care alegătorii de culoare reprezintă majoritatea sau se apropie de majoritate.
Statele conduse de republicani s-au grăbit să profite de hotărâre. Partidul Republican al președintelui Donald Trump încearcă să-și păstreze controlul asupra Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, programate pentru 3 noiembrie.
La solicitarea lui Trump, statul Texas, condus de republicani, și-a redesenat anul trecut harta electorală pentru a încerca să câștige circumscripții pentru Camera Reprezentanților deținute de democrați.
California, condusă de democrați, a răspuns prin modificarea propriei hărți, vizând circumscripții reprezentate de republicani.
Judecători fără viziune?
Kagan, numită la Curtea Supremă de fostul președinte democrat Barack Obama, a afirmat că judecătorii conservatori nu au înțeles suficient consecințele concrete ale deciziei din aprilie privind drepturile electorale și ale unei alte hotărâri, din iunie, prin care Curtea a eliminat plafonul cheltuielilor pe care partidele politice le pot face în campanii în coordonare cu candidații.
„Cred că unul dintre motivele pentru care Curtea a greșit a fost lipsa preocupării adecvate sau a înțelegerii consecințelor deciziilor sale”, a spus Kagan, citată de Reuters.
„Cred că, în toate aceste domenii, Curtea a ales să nu mai vadă efectele extrem de nocive ale hotărârilor sale asupra funcționării sistemului politic și a creat o democrație care nu funcționează atât de bine pe cât ar trebui”, a adăugat ea.
Kagan a mai spus că hotărârea din iunie privind finanțarea campaniilor a creat oportunități pentru ca donatorii să corupă candidații.
„Singurul domeniu în care Curtea a permis aplicarea reglementărilor privind finanțarea campaniilor este prevenirea corupției prin schimburi de tipul «bani contra favoruri». Cu toate acestea, judecătorii par să nu observe niciodată posibilitățile de a face exact acest lucru”, a afirmat Kagan.
„Cred că oamenii din America se uită la acest sistem politic și consideră că toți acești bani care gravitează în jurul candidaților politici reprezintă un coșmar. Și au dreptate”, a spus ea.
