Guvernul României nu îndeplinește standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane. Raport al Departamentului de Stat al SUA

Data:

Guvernul României nu îndeplinește pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, „dar depune eforturi semnificative în acest sens”, arată un raport al Departamentului de Stat al SUA, valabil pentru 2023.

Guvernul a demonstrat eforturi generale sporite în comparație cu perioada de raportare anterioară, prin urmare, România a rămas pe Nivelul 2.

Aceste eforturi au inclus investigarea mai multor cazuri de trafic de persoane, condamnarea mai multor traficanți și înființarea unei unități de investigații financiare pentru criminalitatea organizată, inclusiv infracțiunile legate de traficul de persoane, în cadrul Departamentului pentru combaterea criminalității organizate (DCCO)”, menționează Departamentul de Stat al SUA.

Raportul menționează că Guvernul de la București a adoptat proceduri pentru identificarea și referirea potențialelor victime ale traficului de copii în școli.

Acesta a modificat legile existente pentru a consolida măsurile de protecție pentru victimele traficului de persoane în cursul procedurilor penale și a adoptat un ordin executiv care permite victimelor infracțiunilor, inclusiv victimelor traficului, să primească plăți în avans pentru cheltuieli de urgență, ca parte a compensațiilor financiare furnizate de guvern.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a pilotat un nou program de instruire privind identificarea proactivă a potențialelor victime ale traficului de persoane în școlile de poliție. În plus, Parlamentul a înființat o comisie specială antitrafic pentru analizarea cauzelor infracțiunii și elaborarea legislației relevante”, arată documentul.

Citește și: Noul sistem e-TVA stârnește nemulțumirea companiilor. OFA UGIR: De fapt, este un aviz pentru evazioniști

Totuși, Guvernul României nu îndeplinește standardele minime

Raportul menționează că, în ciuda celor câteva progrse, guvernul nu a îndeplinit standardele minime în mai multe domenii-cheie.

Presupusa complicitate, abatere și neglijență legate de infracțiunile de trafic de persoane, în special exploatarea copiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități care trăiesc în case administrate de guvern sau în centre rezidențiale de tratament, de către angajați de stat și funcționari de nivel inferior au rămas o preocupare.

Modificările legislative și perioadele lungi de judecată au continuat să împiedice urmărirea penală și au condus la impunitate pentru unii funcționari complici la infracțiunile de trafic de persoane.

„Autoritățile au identificat mai puține victime ale traficului de persoane și nu au verificat indicatorii traficului de persoane sau nu au identificat în mod proactiv victimele din rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, migranții, persoanele care practică sexul comercial sau copiii din instituțiile guvernamentale.

Traficul de copii pe scară largă a persistat, copiii reprezentând aproape jumătate din totalul victimelor identificate timp de cinci din ultimii șase ani.

Ca și în anii precedenți, guvernul nu a oferit finanțare ONG-urilor pentru servicii de asistență și protecție, lăsând majoritatea victimelor fără servicii adecvate și expuse riscului de revictimizare”, susține raportul.

Americanii vin și cu o serie de recomandări prioritare:

  • Investigarea tuturor acuzațiilor de complicitate oficială, conduită necorespunzătoare și neglijență în traficul de persoane și tragerea la răspundere penală a funcționarilor complici, inclusiv a autorităților locale din domeniul aplicării legii și al serviciilor sociale, prin urmărire penală și condamnare.
  • Asigurarea aplicării rapide a justiției prin respectarea termenelor premergătoare procesului legate de citații și evaluarea cauzei, pentru a evita ca termenele de prescripție să submineze în mod semnificativ eforturile de combatere a traficului.
  • Asigurarea faptului că toate victimele primesc asistență, inclusiv îngrijire medicală și consiliere psihologică, prin creșterea finanțării,
  • Alocarea de fonduri ONG-urilor pentru a sprijini și extinde serviciile integrate pentru victime, adăposturi și alte forme de asistență și protecție personalizată a victimelor.
  • Identificarea proactivă a victimelor traficului de persoane în rândul populațiilor vulnerabile, inclusiv romi, solicitanți de azil, migranți, copii care trăiesc în instituții guvernamentale sau sub supravegherea serviciilor de protecție a copilului și persoane implicate în relații sexuale comerciale.
  • Consolidarea eforturilor de monitorizare și prevenire a exploatării sexuale comerciale a copiilor, în special în instituțiile guvernamentale, și de aplicare a legislației privind munca copiilor, în special în zonele rurale și unde serviciile de asistență socială nu dispun de personal și de capacitatea de a aborda încălcările.
  • Raportarea numărul de victime care au primit asistență din partea guvernului sau a ONG-urilor sprijinite de guvern.
  • Creșterea personalului, a instruirii și a resurselor în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și DCCO pentru investigarea eficientă a cazurilor de trafic de persoane.
  • Instituționalizarea unui mecanism independent și eficient de monitorizare a drepturilor persoanelor cu dizabilități și persoanelor în vârstă care locuiesc în centrele rezidențiale de tratament guvernamentale. Intensificarea eforturilor de urmărire penală atât a infracțiunilor de trafic sexual, cât și a celor de trafic de forță de muncă.
  • Extinderea eforturilor de instruire a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor cu privire la abordările informate despre traume, centrate pe victime și investigațiile online.

Raportul mai arată că în perioada iunie 2018 – octombrie 2022, Curtea Constituțională a României și Înalta Curte de Casație și Justiție au emis mai multe hotărâri, modificând modul de prescripție a faptelor penale.

„Înainte de aceste hotărâri, legea permitea o pauză în calcularea termenului de prescripție în anumite perioade ale procesului juridic, ceea ce a dus la mai mult timp pentru ca autoritățile să investigheze, să urmărească penal și să judece cazuri.

Cu toate acestea, instanțele au constatat că aceste prevederi sunt neconstituționale. În consecință, în octombrie 2022, instanțele au schimbat metoda de calculare a termenului de prescripție, ceea ce a dus la respingerea a sute de cauze, inclusiv a cauzelor de trafic de persoane în curs și judecate definitiv.

Această schimbare a condus la clasarea cazurilor, la nesancționarea inculpaților, inclusiv funcționari complici, inculpați pentru diverse infracțiuni, inclusiv trafic, care au fost deja supuși unor investigații și procese îndelungate și a subminat eforturile de combatere a traficului”, se mai arată în raport.

Guvernul României nu îndeplinește standardele minime. Dosare prescrise

Deși guvernul a adoptat o legislație care elimină limitările legale pentru infracțiunile de trafic de persoane în 2021, mulți făptași care au comis infracțiuni înainte de 2021 au beneficiat de termenul de prescripție mai scurt. Surse din sistemul judiciar au remarcat mai multe cazuri în lucru care vor fi în curând prescrise.

În 2023, autoritățile au investigat 538 de cazuri noi de trafic (427 de trafic sexual, 75 de trafic în scop de muncă, 36 de forme nespecificate de trafic), o creștere notabilă de la 458 în 2022.

Autoritățile au urmărit penal 290 de suspecți de trafic (210 trafic sexual, 41 trafic în scop de muncă, 39 forme nespecificate de trafic), comparativ cu 307 în 2022. Instanțele au condamnat 162 de traficanți (143 trafic sexual, 17 trafic de muncă, două forme nespecificate de trafic), o creștere de la 138 în 2022.

Majoritatea traficanților condamnați au primit pedepse cu închisoarea cuprinse între doi ani și patru luni și 23 de ani și șase luni închisoare.

În 2023, DIICOT a încheiat șapte echipe comune de anchetă (JIT) cu omologii europeni și a cooperat la numeroase cereri de asistență judiciară legate de cazuri de trafic de persoane.

Într-un caz, autoritățile din România și Irlanda au cooperat la o anchetă privind traficul de persoane care a implicat aproximativ 30 de femei forțate să întrețină relații sexuale contra cost, au arestat șase membri ai unui grup de crimă organizată și au confiscat bunuri.

În 2023, autoritățile române, cu sprijinul EUROPOL și EUROJUST, au desfășurat mai multe zile de acțiune comună, inclusiv una cu autoritățile britanice care a implicat identificarea a opt victime ale traficului sexual din România; arestarea unui suspect, care a făcut publicitate victimelor pe diferite site-uri pentru adulți din Regatul Unit; și confiscarea bunurilor acestuia.

Citește și: Ce conține un vaccin. Despre ARN Mesager, sărurile de aluminiu și mercur

Fără resurse și procese lungi

Atât DIICOT, cât și DCCO au funcționat cu personal și resurse limitate, împiedicându-le să acopere în mod eficient cazurile de combatere a traficului de persoane în toate jurisdicțiile.

Numărul mare de ofițeri de poliție care se pensionează și unitățile anti-crimă organizată care își transferă resursele către lupta împotriva drogurilor au creat deficit de personal și lacune în competență și au împiedicat eforturile de combatere a traficului.

DIICOT a raportat că procurorii au evitat să se specializeze în traficul de persoane din cauza complexității infracțiunii și a traumelor și epuizării asociate gestionării cazurilor de trafic de persoane.

Ca urmare, anchetatorii și procurorii suprasolicitați au gestionat mai multe cazuri simultan, ceea ce face dificilă construirea unor urmăriri penale puternice și reușite în perioada de șase luni permisă pentru ca suspecții să fie ținuți în arest preventiv.

În plus, unitățile de urmărire penală cu resurse insuficiente și instanțele supraaglomerate au creat deficiențe în sistemul de justiție penală care au condus la procese îndelungate, cu audieri multiple, inclusiv reintervievarea victimelor de mai multe ori pe parcursul mai multor ani, în special în cazuri complexe, cum ar fi cazurile de trafic de persoane, și victimele suprasolicitate, care erau vulnerabile la retraumatizare.

Transferurile frecvente ale procurorilor au cauzat realocarea continuă a cauzelor și, la rândul lor, întârzieri ale investigațiilor.

ONG-urile au recomandat modificări ale codului penal pentru a reduce durata proceselor, în special evaluarea cauzelor înainte de proces, și pentru a îmbunătăți experiența victimelor în timpul procedurilor judiciare.

Raportul întreg poate fi citit, aici.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.
1 COMENTARIU
  1. „…standarde minime…”___–___iar cand aceasta este expusa de o alta tara (oricare ar fi), arata imensul dezastru in care se scalda Romania, care NU este in stare -DE FAPT NU VREA- nici macar sa-si identifice si expuna public, problemele, iar aceasta situatie va persista, mai ales daca noul pres-edinte va fi tot un nenorocit ca acest ihan, pentru ca -nu este dubiu- cum este seful, asa sunt si subalternii si intregul esafodaj, adica „de la vladica, la opinca”…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Veniturile astronomice ale șefilor din sistemul judiciar

Anul 2023 a fost unul extrem de profitabil pentru...

Instanța supremă se opune, din nou, deciziilor europene în legătură cu prescripția faptelor penale

Din grijă pentru drepturile inculpaților, 9 judecători de la...

Procurorii militari mențin trimiterea în judecată a lui Ion Iliescu în dosarul Revoluției

Decizia a venit după ce, instanța supremă, în procedură...