Pentru a avea o producție energetică competitivă, sunt multe legi care ar trebui modificate. Enumerăm: legislația privind organizarea producției, pentru că existența companiilor monoconbustibil este o eroare; legislația achizițiilor publice care îngreunează realizarea investițiilor; și legislația piețelor de energie, care au nevoie de mai multă transparență pentru a duce și la prețuri mai mici.
Silvia Vlăsceanu este o bună cunoscătoare a industriei energetice naționale, inginer fiind, a participat la scrierea legislației în domeniu. Este invitata celui de al 10-lea episod „Zinergy”, singurul podcast românesc care dezbate probleme din energie. Nici de această dată nu a fost „o discuție lejeră pe problemele serioase ale energiei!”
Prețul energiei depinde de producători, peste 70% dintre aceștia sunt companii de stat. Am putea spune ca HENRO este cea mai puternica asociație patronală din România, deoarece îi reunește pe cei mai importanți producători de energie.
Silvia Vlăsceanu, directoarea HENRO, pledează pentru o reorganizare a producției și asta se face numai prin legiferare.
Citește și: Sebastian Burduja: Pentru liberalizare, „trebuie să facem lumină în piața energiei”
Acum aproximativ 13 ani s-a propus să existe doar o singură companie de producție de energie electrică, după modelul Franței.
S-a ales însă soluția cea mai proastă: companiile să se organizeze după tipul de combustibil folosit. S-a demonstrat însă că într-o piață ce se dorește competitivă nu poți să pui să concureze costul de producție al unui MWh din cărbune cu cel al unui MWh din regenerabil.
Iată și alte subiecte discutate:
- Una dintre cele mai mari probleme este lipsa forței de muncă, nu numai în producție, dar și în instituțiile care administrează industria energetică, adică Ministerul Energiei și ANRE-ul, în proiectare și cercetare.
- Introducerea sistemului de amendare a poluării, folosind sistemul european al certificatelor de CO2, a afectat competiția între producători, a creat probleme în piață și a scumpit energia.
- Este necesară o instituție de prognoză economică și energetică și o regândire a arhitecturii sistemului energetic național.
- Transelectrica și Transgaz trebuie să fie sub Ministerul Energiei.
- Rețelele de distribuție sunt slabe și nu fac față injecției de energie regenerabilă intermitentă.
- Avem 30.000 MW cu autorizații tehnice luate, dar nimeni nu se apucă de investiții. Acest lucru arată că de fapt există „o industrie a hârtiilor și aprobărilor” făcută de „șmecherii” din energie. Cu toate acestea, România rămâne atractivă pentru investitori deoarece timpul de realizare a unei investiții este mic în comparație cu alte țări.
Noul episod din Zinergy, podcastul lui Cosmin Păcuraru pe probleme de energie, poate fi ascultat/vizionat AICI sau AICI.
Citește și: Manipularea piețelor de gaze. Securitatea energetică națională pusă pe butuci
Citește și: De ce prețul la gaze în România este uneori mult mai mare decât in Europa?
Citește și: Investițiile energetice ale României între oportunitate și riscuri geopolitice
Citește și: „România crește dar nu se dezvoltă” , spune analistul economic Bogdan Belciu
Citește și: Efectele corupției în energie. Nimic despre cauze!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
