Lituania deține informații potrivit cărora Rusia ar putea folosi drone fabricate în Ucraina pentru a organiza atacuri de tip „steag fals” asupra infrastructurii critice din regiunea baltică, a declarat ministrul lituanian al Apărării, Robert Kaunas (foto), într-un interviu acordat publicației locale 15min pe 6 august.
Declarația vine pe fondul unei serii de incidente cu drone în toate cele trei state baltice, atât cu drone ucrainene de atac cu rază lungă de acțiune, cât și cu aparate suspecte despre care se crede că aparțin Rusiei, situație care a amplificat tensiunile în regiune.
„Avem informații că Rusia analizează posibilitatea unor atacuri cinetice neconvenționale asupra infrastructurii critice din regiunea baltică. Este probabil ca Moscova să folosească pentru astfel de operațiuni drone de producție ucraineană”, a declarat Kaunas.
Cu doar o zi înainte, o dronă FPV (first-person view), a cărei origine nu a fost identificată, încărcată cu exploziv, a fost descoperită pe aeroportul din Leipzig, Germania. Unul din centrele logistice și pentru transportul de armament spre Ucraina, ca și baza flotei aeriene ucrainene Antonov.
Ministrul german de Interne a evitat să arate înspre Rusia, dar cotidianul german Sueddeutsche Zeitung relatează că potrivit actelor anchetei de poliție, la care a avut acces, drona ar fi fost în apropierea unui cargo încărcat cu armament destinat Ucrainei.
Avertismentele sunt mai vechi
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, declara încă din luna iulie că serviciile de informații dețin indicii potrivit cărora Rusia pregătește atacuri asupra unor obiective de infrastructură critică. Ca măsură de precauție, autoritățile lituaniene au întărit securitatea instalațiilor din domeniul energiei și al transporturilor, relatează Reuters.
La acel moment, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile, calificându-le drept „povești menite să sperie”, folosite pentru a justifica militarizarea împotriva Rusiei.
Citește și: Războiul fără frontiere: drone, atentate și atacuri în adâncimea Rusiei și Ucrainei
Pe parcursul anului 2026, mai multe drone ucrainene cu rază lungă de acțiune, lansate împotriva infrastructurii petroliere din regiunea rusă Leningrad, au pătruns accidental în spațiul aerian al Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Finlandei, precizează Kyiv Independent.
Potrivit autorităților, aceste drone au fost cel mai probabil deviate de la traseu din cauza bruiajului și falsificării semnalului GPS (GPS jamming și spoofing) efectuate de Rusia. În mai multe cazuri, ele s-au prăbușit sau au explodat, inclusiv în martie 2026, când drone ucrainene au căzut atât în Letonia, cât și în Estonia, în aceeași noapte.
Drona navală de la Constanța
România a fost și ea ținta unui astfel de incident cu drone ucrainene deviate. Este vorba despre drona navală ucraineană care a ajuns în Portul Constanța în iunie 2026 și s-a autodetonat în zona portuară. Potrivit comunicatului transmis de Forțele Navale ale Ucrainei, aparatul făcea parte dintr-un grup de drone maritime aflate într-o misiune în Marea Neagră, dar a fost „scăpat de sub control” după ce legătura de comunicații a fost afectată de bruiaj electronic rusesc, iar drona a ajuns în derivă spre coasta României.
Ulterior, informațiile prezentate de partea ucraineană au indicat că mai multe drone navale au pierdut comunicațiile în apropiere de Sevastopol, iar una dintre ele a ajuns în zona Portului Constanța, unde s-a autodetonat.
Flancul estic NATO, testat mereu de Moscova
În același timp, Rusia a fost surprinsă în repetate rânduri folosind drone pentru a testa capacitatea de reacție a NATO pe flancul estic al Alianței. Cel mai cunoscut incident a avut loc în septembrie 2025, când 21 de drone fără încărcătură explozivă au pătruns în spațiul aerian al Poloniei.
La 30 iulie, ministrul lituanian al Apărării avertiza deja că președintele rus Vladimir Putin ar putea recurge la atacuri sau provocări menite să escaladeze tensiunea în statele baltice, în contextul în care ofensiva Rusiei pe frontul din Ucraina își pierde din avânt.
Polonia și statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania –, toate membre NATO și situate la granița cu Rusia, se numără printre cei mai fermi susținători ai Ucrainei. Aceste țări acuză Moscova că folosește un discurs tot mai agresiv pentru a le intimida.
La rândul său, Rusia susține că statele baltice colaborează cu Ucraina și permit folosirea spațiului lor aerian pentru lansarea unor atacuri asupra unor ținte de pe teritoriul rus. Atât guvernele baltice, cât și Ucraina resping aceste acuzații.
(Sursa foto: Ministerul lituanian al Apărării / Facebook)
