Alternativa pentru Germania (AfD), partid naționalist autoritar, își consolidează poziția în estul Germaniei, iar alegerile de duminică, din Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Berlin, arată din nou cât de diferită rămâne scena politică din fostul RDG față de vestul țării.
În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, AfD conduce în sondaje și încearcă să depășească Partidul Social Democrat (SPD), partidul premierului Manuela Schwesig, în timp ce în fostul Berlin de Est formațiunea este puternică în cartierele estice precum Marzahn și Hellersdorf.
Ascensiunea extremei drepte în est are și o explicație istorică: Germania comunistă (RDG) a construit după 1949 un model de antifascism oficial, în care regimul comunist și-a atribuit rolul de „Germanie antifascistă”, în timp ce responsabilitatea pentru nazism era proiectată în principal asupra Germaniei de Vest (RFG).
Spre deosebire de RFG, unde confruntarea cu trecutul nazist a devenit treptat o componentă centrală a culturii politice, în RDG această confruntare a fost puternic politizată și controlată de stat.
Istoricii subliniază însă că această diferență de memorie nu explică singură votul pentru extrema dreaptă din est: experiențele reunificării, transformările economice și sociale de după 1990 și sentimentul de marginalizare față de vest au contribuit, la rândul lor, la formarea actualului peisaj politic.
Alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Berlin pun în prim-plan două confruntări diferite.
În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, AfD conduce în sondaje, în timp ce SPD, partidul premierului Manuela Schwesig, încearcă să recupereze diferența. La Berlin, partidul „Die Linke” (urmaș direct și asumat al fostului partid comunist est-german, SED) și Uniunea Creștin Democrată (CDU) se află în competiție strânsă pentru primul loc.
În ambele landuri, însă, formarea viitoarelor guverne va depinde de negocierile dintre mai multe partide. Și s-ar putea lovi de aceleași probleme ca în Saxonia-Anhalt, unde AfD a câștigat clar alegerile de acum două săptămâni, dar nu suficient pentru a guverna singură, iar acum nu găsește posibili aliați.
Mecklenburg-Pomerania Inferioară: AfD înaintea SPD
Ultimul sondaj ARD, realizat la 10 septembrie, creditează AfD cu 38%, față de 33% pentru SPD. Die Linke ar obține 9%, CDU 7%, Verzii 5%, iar BSW 4%, ceea ce l-ar lăsa în afara parlamentului regional. FDP nu ar trece pragul electoral.
Rezultatul ar însemna pierderea majorității pentru actuala coaliție SPD–Die Linke. Nici AfD, însă, nu ar putea guverna singură.
Premierul social-democrat Manuela Schwesig rămâne însă mai populară decât candidatul AfD la funcția de premier. Într-o eventuală alegere directă, Schwesig ar obține 59% din voturi, față de 28% pentru Leif-Erik Holm.
SPD încearcă astfel să transforme alegerile într-o confruntare directă între Schwesig și AfD. „Femeia care oprește valul albastru” este sloganul ei electoral, albastru fiind culoarea oficială a AfD.
Temele care îi preocupă cel mai mult pe alegători sunt educația, școala și formarea profesională, urmate de economie și migrație. În ultimele săptămâni, însă, ascensiunea AfD a dominat campania.
Un element neobișnuit al scrutinului a fost intervenția publică a lui Kirill Dmitriev, reprezentant al președintelui rus Vladimir Putin pentru cooperarea economică internațională.
Acesta și-a exprimat speranța într-o victorie a AfD, afirmând că landul ar putea beneficia din nou de gazul Nord Stream în cazul unei cooperări cu partidul.
Ce coaliție ar putea urma?
Potrivit analizelor citate de presa germană, o coaliție SPD–Die Linke–Verzi este unul dintre scenariile posibile pentru menținerea lui Schwesig la guvernare. Dacă Verzii nu trec pragul electoral, ar putea deveni necesare alte formule, inclusiv un guvern minoritar sau o coaliție SPD–CDU.
Intrarea BSW în parlament ar complica și mai mult calculele. Toate partidele importante, cu excepția AfD, exclud în prezent o coaliție cu formațiunea lui Sahra Wagenknecht.
Berlin: Die Linke și CDU, în cursă pentru primul loc
În capitală, Die Linke și CDU se află în fruntea sondajelor. Campania s-a concentrat mai ales pe probleme concrete: chiriile, lipsa locuințelor, transportul, siguranța și funcționarea administrației.
Die Linke, condusă în alegeri de Elif Eralp, a pus accentul pe locuințe accesibile și justiție socială și pare să fi atras în special alegătorii tineri. Propunerea de a trece marile companii imobiliare în proprietate publică a fost una dintre temele controversate ale campaniei.
CDU, condusă de Stefan Evers, a încercat să se prezinte drept alternativa pragmatică la Die Linke. AfD, creditată cu 18% într-un sondaj Politbarometer Extra, ocupă locul al treilea și se concentrează pe migrație și securitate. Partidul este puternic mai ales în cartierele din estul Berlinului.
AfD nu este însă considerată un partener pentru formarea guvernului: toate celelalte partide exclud o colaborare cu formațiunea.
Două formule posibile pentru Berlin
După alegeri, majoritatea ar putea fi construită în jurul uneia dintre cele două formule: Die Linke–SPD–Verzii sau CDU–SPD–Verzii.
Prin urmare, primul loc nu va fi singurul indicator important al rezultatului. În ambele landuri, capacitatea partidelor de a forma alianțe va conta decisiv pentru viitoarele guverne.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
