Secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a admis, la 10 septembrie, propunerea Inspecției Judiciare și a dispus suspendarea din funcție a judecătoarei Liliana Cătălina Alexe, de la Curtea de Apel București.
Măsura, luată în procedura disciplinară deschisă pe numele magistratului care a dispus suspendarea certificatului ROMATSA pentru o lună, este valabilă „până la finalizarea, în mod definitiv, a procedurii disciplinare” ce face obiectul lucrării Inspecției Judiciare nr. 26-1921/a1, dar nu poate depăși, potrivit legii, șase luni. Hotărârea poate fi contestată de judecătoare în cinci zile, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Motivul invocat de CSM pentru această măsură excepțională este riscul unei atingeri aduse prestigiului justiției — ipoteza din articolul 52 al Legii nr. 305/2022 care permite suspendarea unui magistrat atunci când procedura disciplinară aflată în curs riscă să afecteze imaginea justiției.
Contrastul cu un caz în care nimeni nu s-a autosesizat
Această celeritate contrastează puternic cu modul în care Secția pentru judecători a tratat un alt episod, petrecut cu câteva săptămâni în urmă.
Judecătoarea Mihaela Sărăcuț, președinta Secției a II-a Civile a Curții de Apel Cluj, a fost filmată la festivalul Untold la aceeași masă VIP cu omul de afaceri Gabriel Cîrlig, patronul companiei aflate în insolvență Jolidon International — companie al cărei dosar de contestație se afla chiar pe rolul completului prezidat de judecătoare, cu termen fixat pentru 28 septembrie. Imaginile publicate arată judecătoarea vorbindu-i la ureche afaceristului și punându-i mâna pe umăr.
Spre deosebire de cazul Alexe, aici nu a existat nicio reacție instituțională. Inspecția Judiciară nu s-a autosesizat în legătură cu situația relatată public, iar contactată de jurnaliști, judecătoarea Sărăcuț a refuzat să ofere explicații. Nici Secția pentru judecători a CSM nu a sesizat, din proprie inițiativă, Inspecția Judiciară pentru a verifica o aparență de imparțialitate compromisă într-un dosar aflat efectiv pe rolul instanței conduse de magistrată – deși o astfel de sesizare din oficiu este exact tipul de instrument pe care CSM îl are la dispoziție.
