Românii, companiile și instituțiile publice au plătit în 2025 facturi la electricitate de peste 40 de miliarde de lei, în timp ce energia vândută de producătorii primari a valorat numai 20,7 miliarde de lei, potrivit unei analize realizate de NewsCenter.ro pe baza raportului anual al ANRE. Diferența este formată din costurile și adaosurile acumulate între producție și consumul final: tranzacționare, furnizare, transport, distribuție, taxe și tarife reglementate.
Calculele NewsCenter.ro arată că valoarea energiei a urcat la aproximativ 26 de miliarde de lei după tranzacționarea pe piețele administrate de OPCOM, iar la consumatorul final costul a depășit 40 de miliarde de lei.
Consumul
România a consumat în 2025 aproximativ 48,24 TWh de electricitate, nivel apropiat de cel din anii precedenți: 50,5 TWh în 2024 și 49,6 TWh în 2023. Locuințele au utilizat 14,16 TWh, iar firmele, industria și administrația publică – 34,08 TWh.
La un preț mediu de 1,03 lei/kWh, consumul casnic a generat facturi estimate la 14,6 miliarde de lei. Pentru companii și instituții, la un tarif mediu de aproximativ 0,78 lei/kWh, valoarea minimă rezultată este de 26,57 miliarde de lei. În total, numai aceste calcule indică facturi de cel puțin 41,2 miliarde de lei.
Analiza NewsCenter.ro arată că prețurile ridicate sunt favorizate de producția apropiată de nivelul consumului, capacitatea insuficientă a rețelei Transelectrica și dezvoltarea lentă a unor noi capacități energetice. Atunci când oferta abia acoperă cererea, producătorii și traderii au siguranța că energia scoasă la vânzare își va găsi un cumpărător.
Rețeaua de transport nu poate prelua și distribui eficient volume mult mai mari. Energia produsă în Dobrogea ajunge greu în alte regiuni, iar producția de la Porțile de Fier nu poate fi exportată la întreaga capacitate din cauza infrastructurii insuficiente de înaltă tensiune. Aceste limite descurajează și investițiile noi.
Comparații
Efectele sunt vizibile și în comparațiile europene. Pe 7 iulie 2026, energia s-a tranzacționat în România cu aproximativ 103,76 euro/MWh, față de 72,80 euro/MWh în Germania, diferența fiind de peste 42%. Între 7 și 17 august, România a fost cu până la 35,5% mai scumpă decât Germania în anumite zile, chiar dacă au existat și intervale în care prețurile s-au apropiat sau piața germană a fost ușor mai scumpă.
În iulie 2026, media simplă a prețurilor de pe opt piețe europene importante a fost de aproximativ 108 euro/MWh, față de 121 euro/MWh în România. În plus, datele Eurostat arată că în 2025 România a avut cel mai ridicat preț al electricității pentru populație din Uniunea Europeană raportat la puterea de cumpărare: 49,52 PPS/100 kWh. Creșterea anuală a fost de 58,6%, tot cea mai mare din UE.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, estimează că o reducere importantă a prețurilor s-ar putea simți cel mai devreme peste doi-trei ani, cu condiția ca autoritățile să intervină asupra cauzelor structurale, nu doar asupra efectelor.
Citiți analiza integrală pe NewsCenter.ro.
