Am vorbit, în contextul noii sesiuni plenare de la Strasbourg, cu europarlamentarul liberal Siegfried Mureşan, despre cum vede el un referendum privind unirea României cu Republica Moldova, scenariu care poate fi considerat populist şi care revine periodic în spaţiul public, despre faptul că, deşi există de trei ani o decizie definitivă a CEDO, care obligă statul român să recunoască prin lege cuplurile formate din persoane de acelaşi sex, România nu face nimic în acest sens, precum şi despre eventualitatea ca UE să ia în calcul o armată proprie. Nu în ultimul rând, în cadrul acestui interviu, am discutat puţin şi despre efectele recentei victorii a AfD în politica Germaniei şi, foarte probabil, pe principiul pieselor de domino, în politica europeană.
Ada CODĂU: Cum aţi vota în eventualitatea organizării unui referendum privind unirea României cu Republica Moldova? Cum se vede asta de la Bruxelles?
Siegfried MUREŞAN: În momentul de față, știm de la autoritățile din Republica Moldova că prioritatea lor, proiectul de țară este procesul de integrare europeană, la acest proiect lucrează Republica Moldova acum. Este procesul la care îi ajutăm și din Parlamentul European. Subiectul unirii nu este, însă, în clipa de față, un subiect imediat pe agendă. El este dezideratul multor români. Dacă mă întrebați personal dacă aş vota da sau nu, răspunsul meu este da, în mod evident. Dar acest subiect nu este de actualitate și cred că cel mai mult și cel mai bine putem ajuta Republica Moldova accelerându-i procesul de integrare europeană, în concordanță cu ceea ce oamenii din Republica Moldova au votat la referendum, la alegerile prezidențiale și la alegerile parlamentare.
Ada CODĂU: Dar credeți ca Uniunea Europeană ar fi bucuroasă de o astfel de modificare a granițelor?
Siegfried MUREŞAN: Ce știu cu certitudine este că Uniunea Europeană își dorește Republica Moldova ca stat membru cu drepturi depline în rândurile sale, cât mai rapid. Uniunea Europeană ajută Republica Moldova pentru a îndeplini toate criteriile de aderare pentru a deveni stat membru. Sunt absolut convins că prin forțele proprii, dacă Republica Moldova va continua să fie condusă de un președinte pro-european în următorii ani și dacă va continua să aibă un guvern pro-european, va deveni, pe propriile picioare, stat membru al Uniunii Europene. Acest subiect nu este pe ordinea de zi în momentul de față, dar dacă am fi chemați la vot și dacă m-ați întreba dacă eu voi vota da sau nu, atunci evident că voi vota da.
„Polarizarea va fi între AUR, care dorește să țină ţara pe loc, și forțele reformatoare. Cred că PSD-ul va juca un rol marginal la următoarele alegeri parlamentare”
Ada CODĂU: Cum credeţi că va influenţa recenta victorie a AfD (la alegerile din Saxonia-Anhalt) politica Germaniei? Dar ascensiunea altor grupări de extremă dreapta din Europa?
Siegfried MUREŞAN: Cred că va influența (n. r. politica Europei). Ne aflăm la începutul unui ciclu electoral. Vom avea, anul următor, alegeri în patru din cinci cele mai mari state membre ale Uniunii Europene: alegeri prezidențiale în Franța, alegeri parlamentare în Spania, în Italia și în Polonia, iar în anul 2029 vom avea, în Germania, care e cel mai mare stat membru al Uniunii Europene, şi alegeri europene, și alegeri parlamentare. Deci, ascensiunea acestor populiști extremiști antieuropeni cred că trebuie să fie, în momentul de faţă, un semnal de alarmă pentru cetățeni, în primul rând, și pentru partidele responsabile. Și sunt convins că impactul va fi următorul: vom avea o polarizare a scenei politice în România și în celelalte state membre ale Uniunii Europene, la fel cum am avut-o în Republica Moldova. Vom avea de o parte forțele populiste și, de cealaltă parte, acei oameni politici, acele partide care explică cetăţenilor pericolul extremismului, pericolul populismului și care vor cu adevărat o guvernare pro-europeană. Cred că, în România, polarizarea va fi între AUR, care dorește să țină ţara pe loc, și forțele reformatoare. Cred că PSD-ul va juca un rol marginal, mic la următoarele alegeri parlamentare. Și sunt convins că și la alegerile europarlamentare polarizarea va fi între extrema dreaptă și partidele responsabile pro-europene care, vedem în multe state membre ale Uniunii Europene, pot fi doar partide de centru-dreapta. Totodată, observăm că stânga europeană trece printr-un moment de slăbiciune. Mai are, în momentul de față, conducerea a doar patru state membre ale Uniunii Europene din douăzeci și șapte.
„Decizia CEDO privind recunoaşterea cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex nu este un subiect asupra căruia să putem dezbate, ci o decizie a unei curți care trebuie respectată”
Ada CODĂU: De trei ani există o decizie definitivă a CEDO, care obligă România să recunoască şi să protejeze prin lege cuplurile formate din persoane de acelaşi sex. România nu face nimic în acest sens. Mai mult, continuă să nege prin lege, mai exact, prin Codul Civil, dreptul la recunoaştere al acestor familii. Cum catalogaţi această situaţie?
Siegfried MUREŞAN: Regulile dreptului internațional și ale dreptului comunitar european sunt foarte clare. Decizia CEDO trebuie transpusă în legislație națională. Autoritățile din România trebuie să ne răspundă cum transpun acea legislație europeană în legislație națională. Orice om politic care susține statul de drept trebuie să susțină punerea în aplicare a deciziilor curților. Ca atare, decizia CEDO (n. r. privind recunoaşterea cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex) nu este un subiect asupra căruia să putem dezbate, ci o decizie a unei curți care trebuie respectată.
Ada CODĂU: Dată fiind atitudinea administraţiei Trump, credeţi că UE ar trebui să ia în calcul o armată proprie? Dumneavoastră personal credeţi că ar fi de dorit?
Siegfried MUREŞAN: Nu cred că o armată proprie a UE este ceea ce ne ajută cel mai mult pe termen scurt. Cred că ce ne ajută cel mai mult pe termen scurt este punerea la comun a eforturilor de cercetare, de inovare și de producție în domeniul militar: să ajungem să producem cât mai multe dintre cele mai noi echipamente, să fim cât mai bine sincronizați între armatele statelor membre ale Uniunii Europene, mulți dintre noi fiind și parteneri în cadrul NATO, să cooperăm cu alte state în care putem avea încredere, de pildă cu Ucraina, care este foarte avansată la producția unor tipuri de echipamente militare, inclusiv la producția de drone. Cred că aceste lucruri concrete ne ajută mai mult pe termen scurt decât o discuție fictivă despre o armată europeană. Nu sunt împotrivă, dar, repet, cred că acum cel mai mult ne ajută cooperarea între aliați ca state membre ale NATO, a vedea ce putem face mai mult în domeniul apărării, inclusiv prin alocarea unui buget mai mare pentru securitate și apărare la nivel european. Aceste lucruri concrete ne ajută mai mult decât dezbaterea fictivă.
Ada CODĂU: Consideraţi că ţările europene investesc corect în NATO, comparativ cu SUA, dacă ne raportăm la pericolul din Est, la realitatea unui război?
Siegfried MUREŞAN: Este evident că noi trebuie să investim mai mult în propria noastră siguranță. Cred că multe state membre ale Uniunii Europene și ale NATO au înțeles acest lucru în ultimii doi ani și cred că vor face asta. Este în interesul nostru să investim mai mult în siguranța, în securitatea noastră.
(FOTO: Ada Codău)
