Ediţia a 31-a a Festivalului „Sighişoara Medievală”, cel mai vechi eveniment de profil din România, a însemnat un reviriment pentru locuitorii Cetăţii Medievale, care au ales să lase deoparte rutina zilnică, să îmbrace straiele medievale şi să contribuie voluntar la animaţia stradală, urmând modelul marilor festivaluri istorice din Europa.
Unul dintre exemplele vii de implicare comunitară este Virgil Marcu, un localnic care şi-a învins reţinerile de la început pentru a da viaţă unui grup dinamic de percuţionişti amatori, format din peste 35 de adulţi şi copii.
„Povestea a început cu toboşarul, bineînţeles şi cu soţia mea. Fireşte, eu nu eram de acord, era clar, îmi era şi ruşine să ies. Dar văzând paradele mari în Spania mi-a venit o idee, zic eu: nu mai mergeţi cu fără tobe, fără îmbrăcăminte adecvată. Hai să facem cumva să începem cu nişte tobe. Până la urmă am luat o mică tamburină, după care am luat a doua tamburină, după care au pornit cu o tobă un pic mai mare şi mai mare şi mai mare. Şi, uite, am ajuns un grup de toboşari, un grup mare de peste 35 de persoane care participă la paradă, adică un fel de voluntariat. Sâmbăta, când fiecare are liber, ne adunăm”, a declarat Virgil Marcu pentru Agerpres.
Astăzi, el a devenit sufletul acestui ansamblu de voluntari, activând alături de soţia sa, Mariana Păţan, ghid turistic de profesie.
Grupul îşi propune strict animarea cetăţii şi nu neapărat o reconstrucţie istorică riguroasă, care ar presupune costuri logistice uriaşe.
„Dacă am dori să facem reconstrucţie istorică, ne trebuie multe zeci de mii de euro pentru nişte costume speciale, zale şi aşa mai departe. Deci n-ai cum să faci istorie şi chiar dacă vrei să faci e destul de complicat, fiindcă cetatea este construită din 1298 şi n-ai cum să faci atâta istorie (…). E interesant că turiştii vin după noi, ne filmează, le place, adică cumva animăm cetatea, se întâmplă ceva. În fiecare sâmbătă se întâmplă lucrul ăsta. Ne dorim ca anul viitor să fim şi mai mulţi. Locuitorii din tot oraşul ar fi bine să vină voluntari, să dăm viaţă la oraşul ăsta, să fim mai uniţi, să iubim oraşul fiindcă este unic, este în patrimoniul mondial UNESCO. Merită să îl promovăm împreună!”, a subliniat Virgil Marcu.
Primul care a început să se îmbrace în straie medievale şi să anime fortăreaţa a fost Toboşarul Cetăţii Sighişoara, Dorin Stanciu, devenit un simbol şi cel mai cunoscut personaj medieval al singurei cetăţi locuite din sud-estul Europei.
Angajat iniţial de Primărie la 3 ianuarie 2006 pentru a readuce la viaţă această funcţie istorică, după ce a propus un proiect personal în acest sens, el a devenit ulterior liber profesionist şi şi-a înregistrat brandul oficial la OSIM.
Purtând haine create fidel după modele din secolul al XVII-lea şi o bonetă vişinie cu ciucure, Stanciu salută turiştii în zeci de limbi străine şi anunţă ştirile locale prin bătăi ritmice de tobă şi formule umoristice.
Toboşarul Cetăţii ne-a spus că este foarte fericit de iniţiativa localnicilor şi că susţine puternic valul de voluntariat care cuprinde oraşul.
„Este extraordinar ce a făcut familia Marcu. Sunt alături de mine şi pun foarte mult suflet. Au adunat la ei, acasă, costumele medievale, totul prin voluntariat. Fac totul din suflet şi este extraordinar că fac asta pentru oraşul natal, toţi facem aşa şi mă bucur că se mişcă ceva. Ne înţelegem foarte bine şi mă bucur că facem asta pentru comunitate, pentru că doar aşa cetatea prinde viaţă, cu oamenii locului, fiindcă asta e ideea. De fapt ajutăm la promovarea turismului doar prin prezenţa acestor personaje foarte pitoreşti”, a precizat Dorin Stanciu.
În afara rolului său istoric, Dorin Stanciu are o carieră didactică solidă, fiind profesor titular de educaţie vizuală (arte plastice) cu gradul didactic I, deţinând o licenţă în Pedagogia Artei şi un Master în Pictură la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca.
Toboşarul Cetăţii predă la Liceul Teoretic „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni şi colaborează cu Colegiul Naţional „Mircea Eliade” din Sighişoara, iar elevii săi subliniază că profesorul îşi foloseşte carisma şi studiile de actorie pentru a transforma cursurile în lecţii interactive şi captivante.
Totodată, el promovează turismul cultural ca membru fondator al Asociaţiei Artiştilor Plastici „Alma Mater Castrum Sex”, coordonează expoziţii în Galeria de Artă din Turnul Fierarilor şi organizează ateliere de pictură la festival, cum este şi expoziţia „Medieval” de pe Culoarul Bătrânelor Doamne, deschisă la ediţia XXXI.
Printre voluntari, la Sighişoara regăsim constant Garda Bocterului, Breslele Unite şi Domniţele Sigiliului, grupuri care participă activ la buna desfăşurare a ediţiei a XXXI-a a Festivalului „Sighişoara Medievală”.
Atmosfera de epocă din interiorul zidurilor este completată de grupul de reconstituire istorică „Silentium – Bocterul Cetăţii şi Garda sa”, termenul „bocter” provenind din regionalismul transilvănean de origine germană „Wächter”, adică paznic de noapte.
În cadrul festivalului, grupul pune în scenă o ceremonie nocturnă simbolică: însoţit de o gardă cu costume militare de epocă, halebarde, torţe şi felinare, bocterul parcurge traseul dintre Piaţa Muzeului şi Turnul Cizmarilor pentru a suna stingerea şi a cere simbolic linişte (silentium) peste cetate.
Tot din acest grup extins fac parte şi „Breslele Unite”, o altă trupă de bază dedicată readucerii la viaţă a meşteşugarilor şi apărătorilor saşi care au clădit şi protejat Sighişoara de-a lungul secolelor, fiind parteneri constanţi de scenă ai Toboşarului şi ai Gărzii.
În suita medievală din Sighişoara se regăsesc în acest an şi „Domniţele Sigiliului XXXI”, un ansamblu format din Domniţele Cetăţii Sighişoara care, alături de Toboşar şi de personajul numit „Austriacul” sau halebardierul, alcătuiesc suita oficială de protocol a municipalităţii, responsabilă cu deschiderea oficială a programului zilnic din Cetatea Medievală.
(FOTO: Dorina Matiş / AGERPRES FOTO)
