Fosta judecătoare Camelia Bogdan a cerut recuzarea completului care analizează dosarul de revizuire a sentințelor în cazul Dan Voiculescu – ICA, chiar dacă Bogdan nu are calitatea „formală” de parte. Ea a mai cerut sesizarea Curții Constituționale și a CJUE cu o serie de excepții și întrebări, având în vedere că nu a fost recunoscută ca parte în proces, deși revizuirea este judecată pe baza unor acuzații fără temei din partea șefei ÎCCJ, Lia Savonea.
Camelia Bogdan arată în documentul trimis la Tribunalul București că „deși până în prezent nu mi-a fost recunoscută calitatea de parte în prezenta procedură de revizuire, cererea de recuzare este admisibilă deoarece sunt persoană direct vizată în substanță de premisa factuală a revizuirii și de «mijloacele de apărare» valorificate în încheieri, care mă prezintă ca autoare a unei infracțiuni, cu consecințe juridice și reputaționale grave”.
Asta după ce, într-o încheiere a instanței supreme, într-un dosar judecat de Lia Savonea, actuala șefă a instanței supreme a afirmat că Bogdan se face vinovată de abuz în serviciu după ce l-a condamnat în 2014 pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare cu rea-credință, însă faptele ei sunt prescrise.
Acuzații de părtinire
Fosta judecătoare mai arată că „dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare nu pot fi reduse la un formalism de tip «nu e parte, deci nu poate recuza», atunci când instanța gestionează o procedură în care se antamează vinovăția în substanță a unei persoane absente” și solicită instanței să o califice drept persoană interesată/terț vizat.
Bogdan susține că judecătoarea Ana Maria Sprîncu nu a fost imparțială când a decis rejudecarea dosarului ICA, decizie bazată pe o presupusă vinovăție, fără condamnare definitivă și fără dezbatere contradictorie.
În plus, judecătoarea a omis să verifice exercitarea mandatului avocatului Flavius Radu, reprezentantul lui Dan Voiculescu.
Bogdan continuă și arată că „nu mi-au fost comunicate actele relevante și nu am fost citată/ascultată, deși prin actele valorificate se antamează vinovăția în substanță”.
Vrea sesizarea CCR și a CJUE
Fosta judecătoare a mai cerut sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 din Codul de procedură penală, în măsura în care sunt interpretate în sensul că „instanța nu are obligația de a verifica legalitatea exercitării mandatului avocațial”.
Judecătoarea care l-a condamnat pe Voiculescu continuă și arată că „dosarul de revizuire al lui Dan Voiculescu este influențat de această hotărâre a ÎCCJ, fiind gestionat de apropiați ai judecătoarei Savonea. În speță, recuzarea doamnei Lia Savonea a fost respinsă chiar de judecătorul Mihai Mihalcea, parte în ordonanța contestată și declarat incompatibil de către ÎCCJ”.
Tot ea a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu întrebări preliminare privind interpretarea art. 47 și 48 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, „în contextul în care o persoană vizată în substanță de raționamente de vinovăție, fără existența unei condamnări definitive, este exclusă atât din procedură, cât și din incidentele care privesc imparțialitatea instanței (recuzarea)”.
Bogdan a mai cerut DNA să susțină în fața Tribunalului București cererea de recuzare, cererea de intervenție, cererea de comunicare a actelor și cererile de sesizare a CCR și CJUE. „De asemenea, am solicitat DNA să apere ordinea de drept și hotărârile CEDO, în special decizia Voiculescu și alții c. României (2022), în care CEDO a reținut că «instanța națională a menținut măsura sechestrului […] considerând că prin instituirea sechestrului/confiscării dispuse prin Decizia nr. 888/8.08.2014 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală, asupra produselor directe și indirecte ale infracțiunii din dosarul ICA sunt respectate pe deplin dispozițiile legislației penale și ale Constituției”, se arată într-o declarație transmisă către redacția PRESShub.
Prejudiciul nu se mai recuperează
În 2014, Camelia Bogdan, împreună cu Mihai Alexandru Mihalcea, a pronunțat Decizia nr. 888/8.08.2014 a Secției a II-a penale a Curții de Apel București, privind confiscarea produsului infracțiunii de spălare de bani în favoarea statului în dosarul ICA.
Atunci, Voiculescu a fost condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru fapte de corupție privind privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare.
Dacă va fi admisă revizuirea, Voiculescu scapă de plata prejudiciului și va putea cere despăgubiri de la statul român pentru perioada în care a stat la închisoare.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
