Reuniunea miniștrilor de externe ai G20, de la Atlanta, s-a încheiat fără un angajament comun privind protejarea transporturilor maritime.
Separat, la Istanbul, președinții Ucrainei și Turciei au convenit să lucreze la un coridor pentru exporturile de cereale. Ankara va continua consultările cu părțile implicate, inclusiv cu Rusia, în timp ce Kievul pregătește discuții trilaterale pentru prima jumătate a lunii noiembrie, fără ca un calendar să fi fost confirmat de toate părțile.
Ce s-a discutat la Atlanta
La Atlanta, președinția americană a emis o declarație proprie, nu un comunicat comun al participanților. Documentul invocă siguranța navigației, tranzitul prin căile maritime internaționale și protejarea infrastructurii critice. El se opune folosirii comerțului alimentar ca instrument de constrângere politică sau economică, dar nu stabilește obligații de încetare a atacurilor pentru Rusia și Ucraina, un calendar sau garanții pentru navele comerciale.
La conferința de presă de închidere, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că statele recunosc importanța problemelor discutate, dar continuă să aibă poziții diferite asupra soluțiilor. În privința Mării Negre, el a confirmat că Turcia și India au prezentat idei pentru facilitarea transporturilor de cereale. Washingtonul examinează propuneri transmise de Ankara cu una sau două săptămâni înainte.
Rubio a vorbit despre un interes reînnoit al unor state de a facilita sau garanta un eventual aranjament și a evitat să îl descrie drept un avans al negocierilor. O soluție pentru transporturile de cereale ar trata o problemă distinctă a războiului, fără să pună capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina.
… în paralel la Istanbul
La Istanbul, discuția dintre Zelenski și Erdoğan a vizat securitatea Mării Negre și posibilitatea protejării exporturilor agricole. Președintele ucrainean a anunțat că cei doi au convenit să lucreze la un coridor cerealier care să existe și să funcționeze eficient. El nu a prezentat trasee, proceduri de inspecție sau garanții împotriva atacurilor și nu a anunțat reluarea acordului din 2022.
Erdoğan a confirmat că a discutat cu Zelenski despre siguranța navigației și a respins atacurile asupra navelor civile, indiferent cine le comite sau ce justificări invocă. Președintele turc a spus că va continua discuțiile cu părțile pentru restabilirea siguranței în Marea Neagră și că intenționează să abordeze problema și cu Rusia.
Declarația turcă susține astfel continuarea negocierilor, dar nu publică termenii unui coridor convenit cu Moscova.
Diferența contează pentru operatorii de transport: voința politică de a lucra la o soluție nu oferă, prin ea însăși, protecția navelor, un sistem de verificare sau reguli aplicabile în cazul încălcării unor angajamente.
Cei doi președinți au discutat și cooperarea economică. Acordul de liber-schimb Ucraina–Turcia, semnat în 2022, a intrat în vigoare la 1 octombrie 2026, potrivit declarației lui Erdoğan. Zelenski a legat posibilitatea valorificării sale de progresele privind libertatea navigației. Intrarea în vigoare a acordului comercial nu instituie însă un mecanism de securitate maritimă.
Poziția Uniunii Europene
În intervenția de la G20, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut partenerilor să susțină un aranjament pentru libertatea navigației, care să protejeze transporturile civile, infrastructura critică și exporturile agricole.
Ea a afirmat că Ucraina acceptase propunerea, iar Rusia o respinsese, și a cerut folosirea contactelor diplomatice cu Moscova pentru a avansa demersul.
UE susține, în paralel, o încetare imediată, completă și necondiționată a focului în Ucraina. Un aranjament limitat pentru navigație ar avea un obiect mai restrâns decât încheierea întregului război, chiar dacă ar putea reduce riscurile pentru comerț și securitatea alimentară.
Poziția Moscovei dinaintea reuniunii arată dificultatea negocierilor.
La 26 octombrie, adjunctul ministrului rus de externe Aleksandr Alimov a declarat că Rusia examinează propuneri pentru siguranța transportului cerealelor și discută cu Turcia și alte state, dar că nu vede perspective pentru reluarea vechii inițiative. El a invocat dificultățile exporturilor rusești de produse agricole și îngrășăminte. Declarația nu constituie acceptarea unui nou mecanism și nici un răspuns la întâlnirea ulterioară Zelenski–Erdoğan.
Ministrul indian de externe, Subrahmanyam Jaishankar, a descris trei direcții ale consultărilor cu Rusia, Ucraina și partenerii europeni: protejarea navelor civile și a marinarilor, reluarea transporturilor de cereale prin Marea Neagră și evitarea atacurilor asupra energiei. El a considerat ultima componentă cea mai complicată, deoarece părțile pot înțelege diferit ce infrastructură ar trebui protejată. Nici această implicare nu a fost prezentată drept un acord acceptat de Rusia și Ucraina.
Ministra canadiană de externe, Anita Anand, a spus că a discutat cu omologii ucrainean și indian despre un armistițiu limitat în Marea Neagră și despre oprirea atacurilor asupra infrastructurii electrice ucrainene. Ea a apreciat că Rusia nu demonstra disponibilitatea necesară pentru un acord.
Diferențe importante
Actualele discuții nu trebuie confundate cu simpla reactivare a Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră din 2022–2023. Mecanismul negociat cu participarea ONU și a Turciei prevedea coordonare la Istanbul, inspecții și reguli pentru navele care transportau produse alimentare din porturile ucrainene. El a permis exportul a 32,9 milioane de tone înainte ca Rusia să își încheie participarea, la 17 iulie 2023.
Ucraina a folosit ulterior rute maritime alternative pentru continuarea exporturilor. Prin urmare, expresia „coridor cerealier” nu înseamnă că transporturile au fost complet oprite până la actualele discuții. Un nou aranjament ar putea urmări protejarea rutelor existente sau o altă formulă multilaterală; declarațiile de la Istanbul nu precizează varianta negociată.
Zelenski a mai anunțat că Ucraina pregătește un format de discuții cu Statele Unite și Rusia pentru prima jumătate a lunii noiembrie. El a spus că a discutat cu Erdoğan posibilitatea implicării Turciei și a partenerilor europeni, precum și organizarea unor reuniuni pe teritoriul turc. Intervalul anunțat reprezintă intenția Kievului, nu un calendar confirmat public de toate părțile, iar participarea și locul nu sunt stabilite definitiv.
Pentru România și Bulgaria, state membre ale UE și NATO cu litoral la Marea Neagră, protejarea navigației are o relevanță directă pentru securitate și comerț.
Un eventual acord privind navele comerciale ar necesita însă angajamente proprii de securitate; existența unor proiecte europene de supraveghere maritimă nu îl face automat operațional.
