Germania se pregătește pentru alegerile regionale din landurile estice Saxonia-Anhalt (6 septembrie) și Mecklenburg-Pomerania Occidentală (20 septembrie), care ar putea produce o schimbare radicală pe scena politică: pentru prima dată în istoria postbelică, un partid ultra-naționalist de dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea câștiga majoritatea parlamentară și numi premierul. Perspectivă realistă pentru Saxonia-Anhalt, posibilă pentru Mecklenbug.
În oglindă, cele două scrutine regionale sunt și un test important pentru popularitatea alianței de guvernare conduse de cancelarul german Friedrich Merz, formată din din cele două partide creștine de centru dreapta, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială din Bavaria (CSU) și Partidul Social-Democrat (SPD), de centru-stânga.
În ambele landuri, sondajele recente indică faptul că partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se află pe primul loc.
Înaintea alegerilor, cercetătorii au identificat ceea ce consideră a fi o campanie coordonată de influență, probabil legată de Moscova, care se folosește de identitatea unor instituții media germane pentru a exploata diviziunile dintre estul și vestul țării. Campania promovează în mod repetat ideea că Germania este tot mai profund divizată între Est și Vest.
O falsă copertă de ziar susține că „Vestul urăște Estul”. Alte materiale video, generate cu ajutorul inteligenței artificiale, sugerează că proprietarii din vestul Germaniei ar prefera să închirieze locuințe străinilor decât germanilor din est. Alte videoclipuri susțin în mod fals că majoritatea tinerilor germani ar dori restaurarea Germaniei de Est, fosta Germanie comunistă.
Imaginile și videoclipurile imită identitatea vizuală a unora dintre cele mai cunoscute organizații media din Germania, precum Spiegel TV, Bild și T-Online, dar și a unor organizații de cercetare, cum este Institute for the Study of War.
Cercetătorii grupului Antibot4Navalny, care monitorizează operațiunile de influență online, afirmă că această campanie prezintă caracteristicile rețelei de dezinformare și influență „Matrioșka”, pe care autoritățile europene au asociat-o anterior cu activități de influență pro-ruse, relatează presa germană.
Campaniile „Matrioșka” sunt cunoscute pentru faptul că imită și se folosesc de identitatea unor surse credibile, precum publicații, think-tank-uri și organizații de cercetare, pentru a răspândi afirmații false care să pară autentice.
Cercetătorii spun că noua campanie s-a concentrat în mod deliberat asupra Germaniei de Est și urmărește să exploateze tensiunile sociale și politice înaintea celor două alegeri regionale importante din septembrie.
De ce Estul împotriva Vestului?
Lea Frühwirth, cercetătoare principală la Centre for Monitoring, Analysis and Strategy (CeMAS), organizație germană care monitorizează extremismul, spune că operațiunile străine de influență urmăresc adesea să amplifice diviziunile sociale existente, mai degrabă decât să creeze unele complet noi.
„Campaniile de influență străină urmăresc destabilizarea societăților vizate”, a declarat ea pentru echipa de verificare a informațiilor de la Euronews, The Cube. „Este o practică obișnuită să încerce să facă acest lucru alimentând dezbaterile polarizante pe teme sensibile și subiecte care provoacă puternice reacții emoționale.”
Deși Germania este reunificată de peste trei decenii, Frühwirth spune că diferențele de identitate și frustrările istorice încă existente fac ca diviziunea dintre Est și Vest să rămână sensibilă din punct de vedere politic.
„Reunificarea nu s-a produs de la egal la egal, iar mulți oameni din Est au încă resentimente față de germanii din Vest”, a explicat ea.
Există și o dimensiune politică, adaugă cercetătoarea: comunicarea rusă și pro-rusă referitoare la alegerile din Germania favorizează partidele pro-ruse, precum AfD, și încearcă să le discrediteze pe celelalte.
Potrivit lui Frühwirth, astfel de campanii încearcă să exploateze nemulțumirile deja existente, punând grupurile sociale unele împotriva celorlalte și adâncind polarizarea politică.
Este însă dificil de măsurat în ce măsură astfel de campanii influențează efectiv comportamentul electoral și cât de mare este audiența lor reală. Unele informații sugerează că autorii campaniei umflă artificial numărul vizualizărilor postărilor, pentru a crea impresia că acestea au un impact mai mare decât în realitate.
Nu este pentru prima dată când alegerile germane sunt vizate de campanii de influență asociate Rusiei. În timpul alegerilor federale din 2025, autoritățile și cercetătorii au documentat mai multe operațiuni, între care Doppelgänger, Storm-1516 și Matrioșka, care au urmărit să răspândească narațiuni false și să imite organizații media de încredere.
Contraofensiva civică
În Saxonia-Anhalt, în plină campanie electorală, au apărut și initiative civice precum „Taktisch Wählen” („Votați tactic”), care cer acum alegătorilor să-și adapteze opțiunea electorală pentru a împiedica o eventuală guvernare condusă de AfD. Organizatorii îi îndeamnă pe alegători să susțină partide precum SPD și Verzii, astfel încât acestea să poată intra în parlamentul landului Saxonia-Anhalt.
„SPD și Verzii sunt în prezent foarte aproape de pragul de 5%. Dacă unul sau ambele partide nu ating la limită acest prag, multe voturi democratice se vor pierde în momentul redistribuirii mandatelor. AfD ar putea beneficia masiv de acest lucru”, susțin inițiatorii campaniei.
În prezent, SPD (6-7%), Verzii (4-5%), partidul Liberal FDP (2-4%) și mișcarea de extrema stângă BSW (4-5%) se luptă să depășească pragul electoral de 5% necesar pentru a intra în parlamentul landului. Dacă unele dintre aceste formațiuni nu reușesc să atingă pragul, distribuirea mandatelor s-ar putea modifica suficient de mult încât AfD să obțină majoritatea absolută și să poată propune premierul landului.
În sondajele actuale, AfD este de departe cea mai puternică formațiune politică. 43% dintre alegători spun că intenționează să voteze cu partidul de extremă dreapta, potrivit unui sondaj realizat de institutul pollytix pentru organizația Campact. CDU se află la mare distanță, pe locul al doilea, cu 23%, urmată de Die Linke (urmașul fostului partid communist est-german), cu 13%.
„Taktisch Wählen” nu include FDP și BSW în recomandările sale, pe motiv că acestea nu au exclus „ fără echivoc orice colaborare cu AfD”.
În spatele inițiativei se află agenția de comunicare politică și campanii „The Goodforces”. „Suntem creatori de discurs politic. Schimbăm dezbaterile, facem vocile auzite și direcționăm atenția acolo unde poate produce o schimbare”, se arată pe site-ul companiei. Compania a cheltuit 14.300 de euro pentru campania „Taktisch Wählen”. La sfârșitul lunii iulie, „The Goodforces” a sprijinit direct și Verzii și SPD, prin donații către cele două partide de câte 38.150 de euro, potrivit evidențelor Bundestagului.
Strategia votului tactic, folosită și în 2024
Apeluri similare au fost lansate și înaintea alegerilor regionale din 2024 în landurile estice Brandenburg, Saxonia și Turingia. Atunci, obiectivul era împiedicarea AfD să obțină o minoritate de blocaj, care i-ar fi permis să blocheze anumite decizii importante. Inițiatorii campaniei susțin că votul strategic este deja practicat de mulți alegători. „Se gândesc care dintre voturile lor poate face cu adevărat diferența. Noi facem acest calcul transparent și accesibil”, afirmă organizatorii.
