Alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Berlin (20 septembrie 2026) pun în evidență o nouă realitate a politicii germane: ascensiunea partidelor aflate la extremele spectrului politic. În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, AfD conduce detașat în sondaje și încearcă să transforme victoria din Saxonia-Anhalt într-un nou succes, în timp ce la Berlin Die Linke, partid provenit din fosta formațiune comunistă a Germaniei de Est, se află în fruntea cursei electorale. Cele două scrutine arată cât de mult s-a schimbat peisajul politic german, în timp ce partidele tradiționale încearcă să-și păstreze pozițiile și exclud colaborarea cu AfD.
După victoria partidului naționalist autoritar „Alternativa pentru Germania” (AfD) în alegerile din Saxonia-Anhalt, șefa guvernului landului Mecklenburg-Pomerania Inferioară, Manuela Schwesig (SPD), a lansat un nou afiș electoral cu mesajul „Femeia împotriva albastrului”, o trimitere la culoarea asociată partidului de extremă dreapta. Politiciana social-democrată încearcă astfel să repete strategia prin care, în trecut, lideri ai unor landuri au reușit să câștige în fața AfD.
Citește și: AfD, la un scor record în Saxonia-Anhalt. Poate extrema dreaptă ajunge la guvernare? – PRESShub
Schwesig își pune în joc experiența acumulată în anii în care a condus landul și încearcă să atragă voturi pentru a împiedica AfD să obțină o majoritate la alegerile regionale. Cu o săptămână înaintea scrutinului, nu este clar dacă această strategie va funcționa, comentează ARD, primul canal al televiziunii publice germane.
În cel mai recent sondaj preelectoral realizat pentru ARD, social democrații (SPD) se află cu cinci puncte procentuale în urma AfD. Dacă alegerile ar avea loc duminica următoare, SPD ar obține 33% din voturi, cu un punct procentual mai mult decât în săptămâna precedentă. AfD ar ajunge la 38%, în creștere cu trei puncte și cu mult peste rezultatul de 16,7% obținut la alegerile din 2021.
CDU și Die Linke, în scădere
Uniunea Ceștin Democrată (CDU) ar obține în prezent 7%, cu un punct mai puțin decât în sondajul precedent, ceea ce ar reprezenta cel mai slab rezultat al partidului în acest land. Postcomuniștii Die Linke sunt creditați cu 9%, în scădere cu două puncte, ceea ce ar fi, de asemenea, cel mai slab rezultat al partidului în Mecklenburg-Pomerania Inferioară.
Verzii se mențin la 5%.
Sondajele nu sunt predicții
Cifrele sondajului nu reprezintă o prognoză a alegerilor, ci reflectă starea de spirit politică din săptămâna în care a fost realizat sondajul.
Unul din zece alegători (10%) spune că și-ar putea schimba opțiunea până la alegeri. Pentru 74% dintre cei chestionați, decizia este deja luată, în timp ce 16% intenționează să nu voteze sau nu manifestă deocamdată o preferință pentru vreun partid.
Schwesig are un avantaj personal
Mecklenburg-Pomerania Inferioară este unul dintre bastioanele electorale ale SPD. Social-democrații sunt cel mai puternic partid din land din 1998 și au dat premierul landului, iar din 2017 această funcție este deținută de Schwesig. La alegerile din 2021, ea a obținut pentru SPD un rezultat record în calitate de șefă a guvernului regional.
Schwesig speră ca avantajul funcției să o ajute și de această dată. La capitolul popularitate personală, ea se bucură de sprijinul unei majorități a alegătorilor. Dacă premierul landului ar fi ales direct, 59% dintre cei chestionați ar vota pentru Schwesig, cu un punct procentual mai puțin decât în sondajul precedent. Candidatul AfD, Leif-Erik Holm, ar obține 28%, cu trei puncte mai mult.
În plus, 58% dintre respondenți sunt foarte mulțumiți sau mulțumiți de activitatea lui Schwesig. În cazul lui Holm, 27% se declară mulțumiți, iar 37% nemulțumiți.
SPD are un avantaj și la întrebarea privind partidul care ar trebui să conducă următorul guvern regional. 55% dintre cei chestionați preferă social-democrații, în scădere cu un punct, în timp ce 32% aleg AfD, în creștere cu un punct.
Toate partidele au exclus o coaliție cu AfD
Un factor decisiv în ultimele zile de campanie va fi măsura în care popularitatea lui Schwesig poate compensa nemulțumirea față de guvernul federal de coaliție (CDU/CSU și SPD) și îngrijorările economice. Concentrarea competiției electorale asupra SPD și AfD ar putea, de asemenea, să slăbească și mai mult partidele mici.
Pe de altă parte, victoria categorică a AfD în Saxonia-Anhalt ar putea mobiliza suplimentar electoratul formațiunii din Mecklenburg-Pomerania Inferioară. Așa că rezultatul alegerilor regionale din 20 septembrie va depinde în mare măsură de capacitatea fiecărui partid de a-și mobiliza alegătorii.
Alegerile din Berlin: cursă strânsă între postcomuniști și Uniunea Creștin Democrată
Și alegerile pentru Camera Reprezentanților din Berlin se anunță strânse. Potrivit sondajului ARD, partidul postcomunist Die Linke se află la limită în fața CDU.
În cazul în care alegerile ar avea loc duminica următoare, Die Linke ar obține 21%, aproape dublu față de rezultatul de la scrutinul precedent, când a primit 12,2%. CDU ar urma cu 20%, în scădere față de cele 28,2% obținute la alegerile din 2023.
AfD ar ocupa locul al treilea, cu 18%, aproximativ dublu față de rezultatul de la alegerile precedente, urmată de Verzi, cu 16%, și SPD, cu 12%.
…și spre dreapta, și spre stânga
„Cordonul sanitar” funcționează și la Berlin: Creștin Democrații refuză orice colaborare cu extrema stângă reprezentată de partidul postcomunist Die Linke. Poziția social democraților este mult mai conciliantă.
Strategia de izolare politică a partidului Die Linke nu a fost niciodată echivalent cu actualul„Brandmauer” împotriva AfD și nu a fost permanent la nivelul landurilor.
După reunificarea Germaniei, în 1990, fostul partid comunist est-german (SED) s-a reorganizat în PDS, devenit ulterior Die Linke. La nivel federal, CDU/CSU, SPD, Verzii și Liberalii (FDP) au refuzat mult timp o coaliție cu PDS/Die Linke.
În special CDU a considerat partidul succesor al SED incompatibil cu ordinea politică a Germaniei reunificate.
La nivel regional, însă, izolarea s-a rupt relativ repede. SPD a format prima coaliție cu PDS în Mecklenburg-Pomerania Inferioară în 1998, iar ulterior au urmat guverne SPD–Die Linke și în alte landuri est-germane. „Cordonul sanitar” sau așa-numitul „Brandmauer” este mult mai strict și mai durabil împotriva AfD, începând cu ascensiunea partidului după 2013.
(Sursa foto: Pexels.com)
