Suedia a votat, dar formarea unui nou guvern este încă departe. Social-democrații, cea mai puternică formațiune politică, au nevoie de parteneri pentru a reveni la guvernare, la fel ca și conservatorii. Surpriza alegerilor este înfrângerea populiștilor de dreapta, „Democrații Suedezi”, care au pierdut voturi.
Este unul dintre cele mai slabe rezultate ale social-democraților suedezi din ultimii aproximativ 100 de ani și, cu toate acestea, partidul sărbătorește.
Primele proiecții arată că rămâne cea mai puternică formațiune din parlament (28,1%), iar blocul de stânga-verde se află la mică distanță în fața partidelor care susțin actualul guvern de dreapta: 175 la 174 de posibile mandate, după numărarea a 94% din voturi.
Lidera social-democrată Magdalena Andersson (foto) speră să revină în fruntea guvernului după patru ani de opoziție.
„Dacă rezultatul final va arăta așa cum se conturează acum, Suedia va avea un nou guvern”, a declarat Andersson în cursul serii.
Dar cum va arăta acesta este încă total neclar. Cele două blocuri politice sunt atât de apropiate încât raportul exact al majorităților va putea fi stabilit probabil abia după anunțarea rezultatelor oficiale. Chiar dacă blocul de stânga-verde conduce la limită, Andersson are o problemă: ar avea nevoie de sprijinul tuturor celorlalte trei partide din alianța sa.
Partidul socialist de stânga a transmis în campanie că va susține un guvern doar dacă va face parte din el. Această variantă este însă respinsă de Partidul de Centru, formațiune de centru-stânga și liberală. Se poate contura, astfel, un al treilea câștigător?
Premierul Kristersson încearcă să obțină o majoritate
Cel puțin aceasta pare să fie speranța actualului premier, Ulf Kristersson, liderul formațiunii conservatoare „Moderate” (19,9%). Rezultatul alegerilor face dificilă formarea unui guvern, a recunoscut el, dar partidul său nu se grăbește.
„Este mai important să facem lucrurile bine decât repede”, a spus Kristersson, anunțând că va încerca să obțină o majoritate.
Cum ar putea arăta aceasta rămâne însă neclar. Înaintea alegerilor, planul său era să-i includă la guvernare pe „Democrații Suedezi”, partidul populist antimigrație de dreapta. În ultimii patru ani, aceștia au sprijinit din parlament guvernul minoritar conservator-liberal condus de Kristersson.
Acum, partidul ar urma să primească și posturi în guvern. Numai că, pentru prima dată de la intrarea în Parlament, în 2010, „Democrații Suedezi” au pierdut voturi (17.6%).
Liderul partidului, Jimmie Åkesson, a recunoscut pierderile, dar le-a minimalizat la petrecerea electorală: „Cu toate acestea, cred că am câștigat ceva în această campanie: sunt mult mai mulți oameni cărora nu le mai este rușine să spună cu voce tare că sunt „Democrați Suedezi”. Dimpotrivă, sunt mândri de asta!”.
Înfrângerea Democraților Suedezi, o surpriză
Înfrângerea Democraților Suedezi i-a surprins pe mulți în Suedia și, probabil, cel mai mult chiar pe membrii partidului.
Åkesson a pus rezultatul pe seama unor „voturi împrumutate” de care ar fi beneficiat liberalii. Aceștia riscau, potrivit sondajelor, să nu treacă pragul electoral de 4%, dar au reușit în cele din urmă să intre în Parlament.
Mats Knutson, comentator politic al televiziunii publice suedeze SVT, vede însă și o altă explicație. „Jimmie Åkesson avea ambiția foarte clară de a intra cu orice preț în următorul guvern. Pentru aceasta, partidul a devenit într-o anumită măsură mai pragmatic și mai puțin radical. Probabil că acest lucru nu le-a convenit tuturor foștilor alegători”, spune Knutson.
A doua zi după alegerile din Suedia nu există un singur câștigător care să domine scena, dar există un perdant clar. Democrații Suedezi au cunoscut mult timp o singură direcție: în sus.
La început, celelalte partide parlamentare s-au delimitat de ei printr-un adevărat cordon sanitar. Treptat însă, partidul a devenit prea puternic pentru a mai putea fi ignorat. După aceste alegeri, ultimele rămășițe ale cordonului sanitar urmau să dispară.
În schimb, populiștii de dreapta trebuie să constate că drumul către putere este mai dificil decât au crezut, chiar dacă în Europa, în general, ascensiunea extremei naționaliste pare „pe val”.
Ce urmează
Numărarea preliminară a voturilor va continua miercuri, 16 septembrie, când vor fi numărate și voturile exprimate anticipat, dar primite cu întârziere, precum și voturile din străinătate. Acestea pot influența distribuția mandatelor în Parlament.
• Miercuri, 16 septembrie: sunt numărate voturile din străinătate și voturile anticipate sosite cu întârziere, care pot modifica repartizarea mandatelor.
• În weekendul următor: sunt așteptate rezultatele finale ale alegerilor.
• 28 septembrie: noul Parlament suedez, Riksdag, se reunește pentru validarea mandatelor și alegerea președintelui Parlamentului.
• 29 septembrie, cel mai devreme: președintele Parlamentului poate desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru.
• Votul pentru premier: noul Riksdag votează candidatul propus. Dacă mai mult de jumătate dintre parlamentari votează împotrivă, candidatul nu poate deveni premier, iar procesul de formare a guvernului trebuie reluat.
• Noi consultări: președintele Parlamentului începe demersurile pentru identificarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru și se întâlnește cu liderii partidelor parlamentare.
• O nouă propunere: după consultări, președintele Parlamentului înaintează un nou candidat, asupra căruia Riksdag-ul se pronunță prin vot. Dacă propunerea este respinsă, procedura se reia.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
