Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, sâmbătă, la Iaşi, că România nu se poate schimba doar de la Bucureşti, ci prin implicarea oamenilor din toate localităţile ţării.
În discursul susţinut la „Gala Iaşului Liberal – Reunim Oameni, Reunim Valori”, acesta a vorbit auditoriului venit la Biblioteca Central Universitară despre importanţa oamenilor obişnuiţi în transformarea comunităţilor, menţionând în acest sens impactul implicării civice atât a simplilor cetăţeni, cât şi a profesorilor şi personalităţilor locale care fac „mai mult decât ţine de fişa postului”.
„În afară de România Mare, România Naţională, pe care o ştiu, fiind primar, fiind preşedinte de Consiliu Judeţean, cred într-o Românie a comunităţilor. Indiferent cine este premierul României, indiferent ce guvern avem, România nu se poate schimba doar de la Bucureşti. România se schimbă din cele peste 3.200 comunităţi. Sigur, România nu o schimbă nici primarul din localitate, nici preşedintele Consiliului Judeţean. România o schimbă oamenii din comunitate. Omul care merge la lucru şi din greu îşi întreţine familia, omul care îşi mătură în fiecare zi trotuarul şi ţine curat în faţa casei lui, fundaţia unei companii care, prin sumele pe care le adună, face ceva în slujba comunităţii, medicul care, în afară de a trata exact ceea ce ţine de fişa postului, face mult mai mult, profesorul care face la fel, editura care pune numele unei comunităţi pe hartă, o personalitate, două care ies din rând şi fac mai mult”, a afirmat Ilie Bolojan, citat de Agerpres.
Premierul interimar a mărturisit că a văzut toată această implicare atunci când era primar, adăugând că dezvoltarea unor oraşe precum Oradea sau Iaşiul este rezultatul implicării directe a locuitorilor şi administraţiilor locale.
„Dacă Oradea se schimbă, dacă Iaşiul s-a schimbat şi se schimbă, la fel şi comunităţile noastre, este pentru că românii din fiecare comunitate fac asta. Şi am încredere mare în acest lucru. Dar întotdeauna şi administraţia va avea un rol important”, a declarat Bolojan.
Totodată, acesta a subliniat şi rolul administraţiei în modelarea comportamentului social, afirmând că oamenii reacţionează în funcţie de mediul în care trăiesc.
„Ştim din psihologie, sociologie, că oamenii nu iau decizie în funcţie de caracterul lor, ci iau decizii în funcţie de mediul în care se găsesc. Un caracter rău într-un mediu bun îşi schimbă comportamentul. Dacă e o zonă curată, dacă se menţine curăţenia, cineva se gândeşte foarte bine dacă aruncă o hârtie pe jos sau caută un coş. Poate e o cameră de luat vederi, poate primeşti amendă. Dacă e o zonă murdară, şi omul cel mai organizat va arunca încă o hârtie, pentru că oricum sunt foarte multe”, a spus în discursul său Ilie Bolojan.
Liderul liberalilor a făcut referire la nevoia de reformă administrativă, de responsabilitate şi consolidare a instituţiilor.
„Ţara noastră nu se poate schimba decât cu partide puternice, cu instituţii puternice, cu instituţii în care oamenii au încredere. Şi acest partid (PNL – n. r.) are o obligaţie nu doar pentru cei care au fost, ci are o obligaţie pentru cei care vor veni. Am încercat în această perioadă să nu ne batem joc de această zestre şi această obligaţie care mi s-a dat”, a spus Ilie Bolojan.
(Sursa foto: Guvernul României)
România nu se poate schimba doar de la Bucureşti, dar nu se schimbă nici prin păstrarea celor peste 3.200 de
UAT-uri.
Măsurile guvernului Bolojan de redresare a situației bugetare prin reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, sau tăierea resurselor financiare ale instituţiilor publice au fost necesare pentru evitarea degradării ratingului suveran al României de la “negativ” la „junk” (nerecomandat investițiilor), de către principalele agenții Fitch, Standard & Poor’s şi Moody’s.
De aceea, după adoptarea bugetului pe 2026 care prevede o creștere economică de 1% şi un deficit bugetar 6,2% din PIB, sunt necesare noi măsuri de reformă pentru încadrarea în ţinta asumată de Guvernul României.
Mai întâi este necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate. In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
(vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-performantei-privind-organizarea-si-functionarea-comunelor-si-a-oraselor-mici-curtea-de-conturi-recomanda-initierea-unui-proces-de-analiza-sistemica-si-de-reforma-legislativa-in-vederea-consolidarii-autonomiei-financiare-a-unitatilor-administrativ-teritoriale-si-adaptarii-structurilor-administrative-locale-la-nevoile-specifice-comunitatilor)
Pe de altă parte, o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României , depus la parlament încă din legislatura trecută din partea USR :
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială s-ar putea trece la procesul de descentralizare . Astfel, PIB-ul cumulat al județelor componente din fiecare regiune de dezvoltare ar determina contribuția la PIB-ul României cu cote mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul contributiei celorlalte regiuni de dezvoltare comparativ cu capitala.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe o bază sustenabilă.
Chiar dacă pentru functiile alese reforma administrativă nu poate fi făcută decât odată cu alegerile din 2028, nimic nu opreşte reducerea de pe acum a numărului de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi unde prefecții sunt numiți de Guvern cu responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale respectiv in cele 8 regiuni de dezvoltare. In felul acesta s-ar reduce semnificativ cheltuielile bugetare inutile, rămânând mai mulți bani pentru sănătate, apărare, educație si ordine publică.