„Nimeni nu se aștepta ca imperiul construit de Viktor Orbán să se dărâme atât de repede și atât de spectaculos” iar relația noului guvern Magyar cu UDMR, pe fundalul actualei crize politice de la București, este fragilă și neclară, spune Attila Marton fondator al Mișcării pentru Transilvania Egalitară.
Ungaria după Orbán
La scurt timp după venirea la putere a lui Péter Magyar, Ungaria trăiește un amestec de entuziasm, grabă și neliniște. Presa maghiară descrie un climat aproape neverosimil după cei 16 ani ai erei Orbán: oameni noi în ministere, schimbări administrative rapide, promisiuni de „curățenie” instituțională și un ton politic complet diferit față de ultimul deceniu. În același timp, apar întrebări despre viteza cu care noua majoritate încearcă să reconstruiască statul și despre riscul ca logica puterii absolute să supraviețuiască schimbării de regim.
Economia rămâne fragilă, cu inflație încă resimțită și buget tensionat, iar presa economică avertizează că promisiunile sociale vor fi greu de finanțat. În plan extern, Budapesta pare să se apropie din nou de Bruxelles și să se îndepărteze de izolarea conflictuală din ultimii ani. Imaginea dominantă este aceea a unei țări care încearcă să iasă dintr-o epocă politică foarte lungă, fără să știe încă limpede ce o va înlocui.
„Nimeni nu se aștepta ca imperiul construit de Viktor Orbán să se dărâme atât de repede și atât de spectaculos: unii încearcă să-și scoată averea din țară, alții recunosc cu ochi înlăcrimați la interviuri la media independentă că au greșit, alții caută vinovații prin algoritmii platformelor sociale. Au fost scoase de pe grila televiziunilor de propagandă crainicii care făceau campanie fără rețineri partidului FiDeSz, până și posturile de radio au început să joace melodiile artiștilor critici la adresa vechii guvernări. Lumea pare vizibil mai fericită pe stradă”, spune Attila Marton, în interviul de mai jos.
Attila Marton este biolog, cercetător al Universității din Debrețin ,un fin observator al politicii din Ungaria și membru fondator al Mișcării pentru Transilvania Egalitară.
PressHUB: Cum vi se pare viața în Ungaria la o lună după alegerile parlamentare?
Attila Marton: Aș începe cu un efect vizibil, anecdotic, din societatea din Ungaria: sondajele făcute după alegerile parlamentare din 12 aprilie arată o susținere și mai mare pentru noul partid de guvernământ decât rezultatele efective ale alegerilor. Mi se pare comic faptul că mai mulți oameni „își amintesc” că au votat cu Partidul Tisza decât câți au votat într-adevăr la alegeri. Toată lumea vrea să se știe de partea bună a Istoriei.
Principala strategie de comunicare a lui Péter Magyar pare să fie încărcarea evenimentelor cu simbolism și concretizarea schimbării. Până și convocarea noului Parlament a fost îmbrăcat într-un festivism rar văzut la inaugurarea unui legislativ în Europa Centrală: după depunerea jurămintelor (reprezentanții minorităților și-au depus jurământul în propriile limbi materne), s-a arborat steagul Uniunii Europene pe clădirea Parlamentului după 12 ani de absență, pe lânga Imnul Ungariei s-a intonat și Oda Bucuriei, Imnul Secuiesc și cântecul popular considerat de mulți imnul romilor.
După investire, la festivitatea din fața Parlamentului o cântăreața de etnie romă și membră a comunității LGBTQIA+ a intonat o melodie care ar putea fi, pe drept, considerată imnul pop al Ungariei. Subliniind și mai tare ruptura de trecut, Péter Magyar s-a folosit de toate momentele solemne pentru a cere demisia Președintelui Republicii, ba mai mult, la ceremonia de investire a miniștrilor s-a poziționat în așa fel încât președintele să nu încapă în cadru la fotografii.
PressHUB: Care sunt primele efecte vizibile ale noului guvern maghiar în politica externă?
Attila Marton: După 16 ani de guvernare în răspăr cu Uniunea Europeană, pierderea alegerilor de către Viktor Orbán a fost primită cu bucurie și răsuflare de către majoritatea cancelariilor europene. Simbolismul rearborării steagului Uniunii și intonarea Odei Bucuriei au reconfirmat poziționarea proeuropeană promisă de Péter Magyar, și cuplate cu declarațiile recente de politică externă, sugerează încercarea creării unui puternic pol de putere Central-European la Budapesta.
Statele din Europa Centrală sunt interconectate prin mai multe alianțe suprapuse, cea mai mare fiind V4, Grupul de la Vișegrad, compusă din Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria. Noul prim-ministru al Ungariei a propus contopirea alianței V4 cu Formatul Slavkov, o alianță interstatală mai mică din care face parte și Austria pe lângă Republica Cehă și Slovacia. Ba mai mult, acesta a declarat că ar susține aderarea României, Croației, Sloveniei și chiar și a unor țări din Balcanii de Vest care încă nu au aderat la Uniunea Europeană.
Mă îngrijorează continuarea politicii anti-migrație a regimului Orbán, deși cred că după un deceniu de retorică anti-migrație, societatea din Ungaria încă nu este pregătită pentru o schimbare de direcție radicală pe marginea acestui subiect. Budapesta este un bastion al europenismului, dar restul populației este printre cei mai izolați cetățeni europeni, atât din prisma lipsei de cunoștințe de limbi străine cât și din cauza lipsei de rudenie istorică cu majoritatea francă sau romană din Europa. Prim-ministrul a declarat că, din 1 iunie, Ungaria nu va accepta muncitori din afara Uniunii Europene și susține poziția Austriei cu privire la întărirea securității frontierelor împotriva imigranților ilegali.
În ceea ce privește aderarea Ucrainei la comunitatea europeană, Péter Magyar este de părere că trebuie respectată aceeași procedură de aderare impusă celorlalte state membre, indicând un orizont de timp de un deceniu.
PressHUB: Cum se poate schimba relația România – Ungaria în acest nou context?
Attila Marton: Există, incontestabil, o umbră de adversitate între România și Ungaria, nu neapărat din motive istorice sau naționaliste. Fiind cel mai dezvoltat și cel mai bogat vecin al României din punctul de vedere al PIB-ului (atât corelat cât și necorelat la populație), Ungaria era mereu percepută ca borna pe care vrem să o depășim. Comerțul bilateral între cele două state este puternic dezechilibrat, deficitul comercial al României fiind de 3.5 miliarde de euro. Doar azi am auzit la radio o știre despre faptul că fermierii români au ajuns să sacrifice vacile de lapte și să vândă carnea, deși importăm o cantitatea imensă de lapte și produse lactate din Ungaria. Acest exemplu arată elocvent cât de mari sunt problemele structurale ale României și că relația de dependență comercială nu va fi ușor de neglijat.
Cu toate astea, acum avem o fereastră de oportunitate pentru reașezarea relațiilor bilaterale între cele două state, dar consider că fix aceste ferestre de oportunitate sunt sacrificate de criza continuă politică din România.
PressHUB: Există deja semnale că Bucureștiul tratează diferit noua conducere de la Budapesta?
Attila Marton: Mai degrabă nu, dar cred că asta este din cauza instabilității politice de la București. Președintele Dan și președinții principalelor partide politice și-au transmis felicitările pentru câștigarea alegerilor dar nu am sesizat alte semnale după furtuna declanșată de PSD și AUR. Mi se pare interesant de remarcat faptul că până și George Simion a încercat să-și exprime dorința de apropiere de Péter Magyar, abandonându-și repede prietenul suveranist perdant.
PressHUB: Ce impact poate avea această schimbare asupra comunității maghiare din Transilvania?
Attila Marton: O parte însemnată a comunității maghiare din Transilvania încă nu și-a revenit din șocul pierderii alegerilor de către Viktor Orbán, și privesc cu neîncredere spre noua conducere. Rezultatele electorale au vulnerabilizat și mai puternic poziția UDMR în comunitate, care pare să treacă prin cea mai mare criză de încredere din istoria ei.
Péter Magyar l-a numit pe Zoltán Tarr, colegul său din Parlamentul European, în funcția de ministru responsabil pentru cultură, societate și diaspora.
Am avut o discuție cu acesta înaintea alegerilor despre problemele comunității maghiare din Transilvania, și părea foarte deschis la propunerile noastre. Am discutat, printre altele, despre inechitățile din sistemul educațional legate de comunitatea maghiară, continuarea ajutorului financiar acordat maghiarilor din Transilvania cuplat cu necesitatea transparentizării alocărilor de fonduri și investigarea finanțărilor acordate de Guvernul Orbán. Aceste elemente se regăsesc în politica propusă a noului guvern de la Budapesta.
Tarr a fost cel mai mare opozant al Decretelor Beneš (un element legislativ cehoslovac controversat care a permis confiscarea proprietăților germane si maghiare după al Doilea Război Mondial, din Cehia si Slovacia. Este și astăzi în funcție, sprijinit de guvernele ambelor tari, n.r.) în delegația ungară din Parlamentul European, și astfel, și-a consolidat rolul de liant între diaspora maghiară și Partidul Tisza. Acesta și-a cooptat în echipa ministerială și activiștii civici care au organizat protestele pe marginea acestor legi în Slovacia.
PressHUB: Se va modifica rolul UDMR în relația dintre București și Budapesta?
Attila Marton: Este prematur să vorbim despre natura rolului UDMR în relația dintre București și noul guvern de la Budapesta, cert este că Guvernul Ungariei este nevoit să aibă o relație instituțională cu cea mai mare diasporă maghiară din regiune, și din acest punct de vedere UDMR deține o poziție de monopol. Imediat după alegeri, prim-ministrul Magyar a apostrofat pe un ton destul de vehement UDMR pentru susținerea neechivocă a lui Orbán, dar din lipsă de alternative relația se va normaliza, probabil, după o scurtă perioadă de interregnum.
Mi se pare, totuși, interesant de menționat două aspecte legate de UDMR pe axa Budapesta-București.
Pe de-o parte, Béla Markó, predecesorul actualului președinte UDMR, a criticat în termeni duri conducerea formațiunii pentru greșeala strategică subjugându-se partidului Fidesz și făcând campanie activă pentru Viktor Orbán. Cuplat cu apostrofarea lui Péter Magyar și fractura de popularitate în rândul electoratului, opinia încă minoritară a lui Markó fragilizează poziția de lider a lui Hunor Kelemen în fruntea organizației.
Pe de cealaltă parte, criza politică de la București îi consolidează poziția pe scena politică națională, pentru că se poate etala ca adultul din cameră, eternul negociator care încearcă să împace pe toată lumea. Sunt sigur că mai sunt facțiuni care îl contestă pe Kelemen în UDMR, dar pentru moment toți știu cât de indispensabil este pentru a apăra interesele uniunii la masa negocierilor din București.
PressHUB: Cum se văd lucrurile, poate noua direcție de la Budapesta să îmbunătățească relația Ungariei cu Uniunea Europeană?
Attila Marton: Cu certitudine, reclădirea relației este în avantajul ambelor părți. Uniunea Europeană a obosit să tot menajeze fiecare lider-problemă din ogradă, și de aici izvorăște dorința pentru o Europă concentrică, pe mai multe viteze de dezvoltare, condiționarea finanțărilor de reforme sau renunțarea la dreptul de veto.
Uniunea Europeană are tot interesul să construiască o poveste de succes din întoarcerea Ungariei la registrul de valori europene, transmițând astfel un mesaj puternic cetățenilor din țările unde extrema dreaptă este în creștere.
Eșecul lui Viktor Orbán este un eșec și pentru administrația Trump, și victoria lui Péter Magyar ar putea fi un semnal util liderilor europeni care ar fi dorit să adopte politicile MAGA.
Nu în ultimul rând, siguranța Uniunii Europene depinde de unitatea cu care Uniunea este capabilă să susțină eforturile de apărare ale Ucrainei, iar o colaborare bună între Donald Tusk și Péter Magyar poate influența în direcția dorită abordarea Republicii Cehe și a Slovaciei prin formatul V4.
Urgențele Ungariei sunt clare: țara are un deficit bugetar major, inflația este fluctuantă și datoria publică este substanțială, accesarea fondurilor europene ar fi colacul de salvare pentru economie. Noul guvern vrea să asigure independența universităților pentru ca aceștia să poată accesa fondurile din programele Erasmus și Horizon, și își propune să înceapă un amplu proces de recredibilizare externă a țării.
Unul dintre punctele de cotitură din relația Ungariei cu Uniunea Europeană reprezintă dependența Ungariei de importul de gaze rusești, la care atât guvernul ungar cât și conducerea Uniunii Europene trebuie să găsească o alternativă viabilă.
(Sursa fotografiilor cu premierul Ungariei: Péter Magyar / Facebook)
