Instanța supremă, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și președinții curților de apel din România condamnă atacurile lansate de Partidul Național Liberal la adresa instanțelor care judecă litigiile privind Congresul PNL, avertizând că acestea reprezintă o presiune fără precedent asupra independenței justiției și o amenințare la adresa statului de drept.
Într-un comunicat de presă, CSM denunță „escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești”, după ce PNL a criticat hotărârile pronunțate de Tribunalul București și Tribunalul Ilfov în dosarele privind legalitatea Congresului partidului.
Instituția subliniază că hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin transferarea disputelor în spațiul public sau prin declarații care pot exercita presiuni asupra judecătorilor.
CSM și grija lui față de statul de drept
CSM consideră că gravitatea situației este amplificată de faptul că declarațiile provin chiar din partea unei formațiuni politice implicate în litigiile aflate pe rolul instanțelor. Potrivit Consiliului, contestarea publică a legitimității instanțelor de către o parte din proces este incompatibilă cu principiile statului de drept și poate afecta încrederea cetățenilor în imparțialitatea justiției.
În sprijinul poziției sale, CSM invocă Decizia nr. 530/2013 a Curții Constituționale, care stabilește că deciziile partidelor politice privind raporturile cu membrii lor pot fi supuse controlului instanțelor.
Totodată, Consiliul amintește că peste 3.500 de judecători din întreaga țară au semnalat recent, în cadrul adunărilor generale ale instanțelor, existența unei campanii de discreditare a sistemului judiciar. Potrivit CSM, reacțiile la adresa Tribunalului București și Tribunalului Ilfov confirmă că avertismentele formulate de corpul magistraților reflectă un fenomen real și în creștere.
Instituția solicită tuturor actorilor politici să înceteze orice discurs susceptibil să influențeze activitatea instanțelor și să își exercite drepturile exclusiv prin mijloacele procedurale prevăzute de lege.
Astăzi s-a ținut ședința pentru judecători a CSM și au avut loc ședințele în Comisii. Potrivit unor surse judiciare, nu s-a pus nicio clipă în discuție emiterea unui comunicat de acest tip, lucru care confirmă ipoteza că aceste comunicate sunt primite „în plic” de judecătorii din CSM și asumate prin distribuirea lor prin intermediul departamentului de Comunicare al instituției.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis, printr-un comunicat, un răspuns la declarațiile publice ale premierului privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională într-un litigiu aflat încă pe rolul instanței supreme. ÎCCJ consideră că demersul reprezintă o formă de presiune asupra justiției și afectează independența acesteia.
Potrivit sursei citate, Înalta Curte a precizat că nu va intra într-o polemică publică pe chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pe rol, subliniind că aceste aspecte urmează să fie analizate exclusiv prin procedurile legale, cu respectarea competențelor constituționale ale fiecărei instituții.
Instituția a calificat drept „fără precedent” situația în care, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile implicate califică public conduita instanței drept neconstituțională și o acuză de depășirea atribuțiilor. ÎCCJ a subliniat că gravitatea este cu atât mai mare cu cât aceste afirmații vin din partea unui Guvern demis, aflat în prezent doar în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, pentru simpla administrare a treburilor publice, până la învestirea unui nou Executiv cu puteri depline.
Instanța supremă a atras atenția că, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție, competențele unui Guvern demis nu pot fi extinse la inițierea de demersuri constituționale sau procedurale care depășesc administrarea curentă, nici măcar sub pretextul unei pretinse legături cu aceasta.
ÎCCJ vrea procese și decizii motivate
„Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată”, se arată în comunicat, instanța supremă subliniind că independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarațiile publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu.
Comunicatul vine în contextul tensiunilor apărute între Guvern și Înalta Curte, după ce premierul a anunțat public intenția Executivului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un conflict juridic de natură constituțională aflat în legătură cu un litigiu pendinte pe rolul instanței supreme.
Șefii sistemului se aliniază la discursul Consiliului
La rândul lor, președinții curților de apel din România au transmis un comunicat comun în care afirmă că asistă la o degradare accentuată a discursului public și la încercări repetate de negare a principiului independenței justiției.
Aceștia califică drept „absolut inacceptabile” atacurile oficiale ale unui partid politic împotriva judecătorilor și a instanței competente să verifice legalitatea actelor interne ale formațiunii.
Președinții curților de apel arată că jurisprudența Curții Constituționale, în aplicarea articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, permite în mod explicit controlul judecătoresc asupra raporturilor dintre partidele politice și membrii acestora. Ei susțin că negarea publică a obligației instanțelor de a soluționa astfel de cauze reprezintă „o atitudine specifică regimurilor dictatoriale”.
Semnatarii comunicatului reamintesc că 3.580 de judecători au denunțat anterior existența unei campanii de subordonare politică a justiției și afirmă că reacțiile recente ale partidului aflat la guvernare reprezintă apogeul acestei campanii, solicitând încetarea imediată a unor astfel de acțiuni.
