Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat joi că în ședința de Guvern s-a decis sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale pentru magistrați.
„Un aspect pe care l-am decis astăzi în ședința de Guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție”, a declarat Ilie Bolojan într-o conferință de presă.
Premierul a susținut că „instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, act ce reprezintă „o ingerință directă” în activitatea executivă a statului.
„În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt și sume în zona de Parchet care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei”, a precizat Ilie Bolojan.
Șeful Executivului a mai declarat că, la propunerea Ministerului de Finanțe, Guvernul a adoptat joi decizia de a sesiza CCR cu privire la acest conflict juridic și a înregistrat astăzi la Curte această sesizare.
„O astfel de soluție este un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite, pentru că dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de faptul că nu i s-au alocat sumele așa cum consideră de cuviință, ar putea obține pe calea contenciosului administrativ obligarea Ministrului de Finanțe să suplimenteze propriul buget sub tot felul de presiuni legate de penalități. (…) Practic, dacă ar apărea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare. De ce? Pentru că Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de lege, deși neexecutarea atrage niște penalități enorme. (…) De asemenea, sursele de finanțare, pe care nu le avem, ar impune ca alocarea acestor sume să se facă fie prin majorarea deficitului, destul de serios, cu costuri de finanțare mărite, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, care ar afecta buna funcționare, fie prin majorarea impozitelor și taxelor, pe care nimeni nu cred că vrea să le facă”, a explicat Ilie Bolojan.
(Sursa foto: Guvernul României)
