INTERVIU Ridicarea MCV pentru România nu e un motiv de celebrare

Data:

Ridicarea MCV pentru România nu e un motiv de celebrare, spune Ramona Strugariu, europarlamentar și co-președinte REPER.

Reacția vine în contextul în care decizia Comisiei Europene, de eliminare a Mecanismului de Control și Verificare a justiției a declanșat reacții diverse din partea liderilor politici români, mulți fiind încântați de această decizie, considerată o victorie sau un moment numai bun de celebrat pe rețelele sociale.

Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost închis oficial, este o victorie pentru statul român sau politicienii români?

Ramona Strugariu: Pe 15 septembrie 2023, Comisia europeană a anunțat că închide oficial Mecanismul de cooperare și verificare pentru România și Bulgaria, mecanism ce a permis în fapt aderarea la Uniunea Europeană. Acest lucru s-a întâmplat după 16 ani și a fost privit ca o victorie de decidenții de la București.

Adevărul este că MCV nu a fost niciodată un mecanism permanent și a fost conceput că o măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiție și în cel al măsurilor anticorupție. Din acest punct de vedere, MCV a fost foarte util și monitorizarea atentă în acest context a fost vitală în momentele în care statul de drept a fost atacat în Romania.

Între timp, s-au întâmplat lucruri la nivelul Uniunii Europene: au apărut un mecanism pentru protejarea statului de drept, constând din rapoartele anuale privind statul de drept, care se aplică în egală măsură tuturor statelor membre și un mecanism de sancțiune a derapajelor în cadrul regimului general de condiționalitate privind bugetul Uniunii Europene.

Aceste mecanisme sunt azi pe deplin funcționale, am ajuns la al patrulea raport privind statul de drept, iar fondurile europene au fost blocate pentru Ungaria. 

Din moment ce avem acum aceste mecanisme de monitorizare ce se aplică tuturor statelor membre, ridicarea MCV era într-un fel o consecință logică. Era, de asemenea, importantă prin prisma conexiunii ce a fost realizată în practică cu aderarea la spațiul Schengen.

Însă cred că ar trebui să ne ferim să găsim în asta vreun motiv de celebrare sau să ne culcăm pe o ureche. România a înregistrat progrese, dar lista reformelor de implementat încă rămâne deschisă, iar efortul de a asigura independența și eficiența justiției e departe de a fi suficient.

Citește și Platforma Respect, reacție la acțiunea AUR împotriva SNSPA: Orice act extremist în mediul academic, un atac la libertatea de gândire și de exprimare

A terminat România reformele din sfera statului de drept, odată cu ridicarea MCV?

Raportul de țară privind statul de drept, publicat pe 5 iulie 2023, notează progrese în sistemul judiciar în ceea ce privește independența judiciară și eficacitatea acestuia, combaterea corupției, integritatea aplicării legii și digitalizare.

În același timp, pe lista recomandărilor neîndeplinite de România figurează încheierea lucrărilor panelului de experți numit pentru a implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind Legile Justiției. Reamintesc că această instituție adoptase o opinie critică, acum un an, privind Legile Justiției.

Tot in iulie 2023 am primit raportul Comitetului de Experţi pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor – MONEYVAL, care a constatat practic ineficiența sistemică a Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB). Sunt cel puțin 15 observații negative la adresa Oficiului din România în acest raport.

Ce mai are de făcut România în domeniul justiției și al statului de drept?

Mai avem lucruri de făcut când este vorba despre creșterea independenței magistraților, diminuarea factorului politic în numirea procurorilor-șefi, reformarea inspecției judiciare, creșterea corectitudinii și transparenței concursurilor de numire din cadrul sistemului, întărirea rolului poliției judiciare, depolitizarea sistemului, integritatea oamenilor cu poziții – cheie în sistem – ultimele scandaluri din CSM sunt doar un exemplu.

Citește și Cine este Katalin Karikó, câştigătoarea premiului Nobel pentru Medicină, și ce legătură are cu COVID-19?

Mai sunt lucruri de făcut și nu puține atunci când vine vorba despre destructurarea rețelelor de criminalitate organizată (inclusiv cu filiere politice) și echiparea autorităților de aplicare a legii cu resurse care să le poată face față.

Și ar trebui să rămânem, în mod serios și onest pe această cale a ameliorării sistemului de justiție, tocmai pentru a accelera aderarea la Schengen și a crește profilul democratic și european al României.

Interviul integral poate fi citit în Săptămâna Online.


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ion Lucian Petraș
Ion Lucian Petraș
Ion Lucian Petraș este editor al publicației bistrițene Săptămâna online. Ofițer în rezervă, analist de intelligence și jurnalist. Are o experiență bogată în analiza de intelligence, este expert în domeniul securității naționale și vrea să contribuie la dezvoltarea spiritului civic prin lansarea acestui săptămânal și alte proiecte civice interesante.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Acțiuni în zona aeroporturilor, pentru verificarea transportului de persoane

Direcția de Poliție Transporturi a organizat săptămâna aceasta o acţiune...

Protest pro-Palestina la București. Manifestanții condamnă masacrul din Gaza

Protest pro-Palestina la București, sâmbătă, după ce manifestări similare...

Dator la Fisc cu 55 milioane de euro, primarul Negoiță a suspendat executarea silită cu ajutorul instanței

Primarul Negoiță a suspendat executarea silită cu ajutorul instanței...