Republica Moldova intră într-o nouă etapă a reformei justiției: după epurarea sistemului prin vetting, provocarea este să găsească suficienți magistrați integri și bine pregătiți pentru a ocupa posturile vacante, fără ca viteza să compromită standardele.
Miza este cu atât mai mare cu cât justiția și statul de drept se află în centrul negocierilor de aderare la UE: în iunie, Chișinăul a deschis Clusterul 1 – „Fundamentele”, care include capitolele privind justiția și drepturile fundamentale, iar Bruxellesul a stabilit deja criterii intermediare ce trebuie îndeplinite înainte ca aceste capitole să poată intra în etapa de închidere.
La forumul de la Chișinău „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”, experiența României a apărut în dublă ipostază: ca sursă de expertiză pentru formarea noii generații de magistrați, dar și ca avertisment că problemele de independență și funcționare ale sistemului, lăsate nerezolvate, pot reveni ulterior sub forma unei noi crize a justiției.
O relatare a corespondei RFI.românia la Chișinău, Liliana Barbăroșie.
Testul european
Pentru Moldova, reforma justiției se desfășoară și sub presiunea parcursului european. Chișinăul vrea să avanseze cu deschiderea celorlalte capitole de negociere, dar, în același timp, trebuie să demonstreze că poate progresa spre închiderea celor deja deschise. În iunie, UE a deschis Clusterul 1 – „Fundamentele”, care include capitolele 23 și 24, iar pentru acestea au fost stabilite criterii intermediare ce trebuie îndeplinite înainte de trecerea la etapa de închidere. În iulie, Moldova a deschis și Clusterul 6.
Pentru capitolele privind justiția și statul de drept, însă, nu este suficientă adoptarea unor legi. Bruxellesul vrea să vadă rezultate concrete.
Ambasadoarea UE la Chișinău, Iwona Piórko, a formulat testul în termeni foarte concreți: dacă instanțele livrează justiție, dacă dosarele de corupție sunt investigate eficient, dacă sunt identificate și confiscate bunurile provenite din infracțiuni și dacă posturile vacante sunt ocupate de oameni integri.
Vettingul a dus la plecarea unor judecători și procurori și a lăsat în urmă numeroase posturi vacante. Presiunea de a le ocupa este cu atât mai mare în perspectiva următoarei evaluări a Comisiei Europene.
Dar tocmai aici apare tensiunea: Moldova trebuie să-și demonstreze capacitatea instituțională, fără să sacrifice standardele de integritate pentru a acoperi rapid locurile rămase libere.
Prezentă la forum, Maia Sandu spune că nu crede că toate funcțiile vor putea fi ocupate până la sfârșitul lui octombrie. Și nici nu consideră că acesta ar trebui să fie obiectivul cu orice preț.
„Nu putem să umplem aceste poziții pur și simplu cu oricine”, spune președinta.
Vettingul – evaluarea externă a integrității judecătorilor și procurorilor – a creat, astfel, o nevoie pe care reforma trebuie acum să o rezolve: de unde vin oamenii care vor ocupa aceste posturi?
După vetting, justiția are nevoie de oameni noi. Experiență românească la INJ
„Îmi pun mari speranțe în eforturile pe care le face Institutul Național al Justiției, cu celelalte instituții, pentru ca să pregătim generații noi de procurori și judecători, ” a spus Maia Sandu în cadrul forumului.
Formarea noii generații de magistrați este una dintre prioritățile reformei. La conducerea INJ se află Ramona Strugariu, fost eurodeputat român, iar experiența României intră astfel direct în discuția despre viitorul magistraturii din Moldova.
Pentru Ramona Strugariu, magistratura este o profesie vocațională, dar vocația nu este suficientă dacă absolvenții INJ trebuie să aștepte ani până la primul post și între timp pot pleca spre sectorul privat, unde găsesc mai mulți bani și mai multă flexibilitate.
„Oamenii care pleacă de pe băncile Institutului trebuie să intre rapid în sistemul de justiție.”
În România, INM este principala cale de acces în magistratură, iar Ramona Strugariu spune că un traseu similar, de la formarea la INJ până la intrarea rapidă în sistem, ar trebui consolidat și în Moldova.
România: de la model la avertisment
România, țara care a fost de altfel pentru Moldova un model de reformă a justiției, aduce acum la Chișinău experiența unui judecător care a vorbit public despre problemele sistemului său și a ajuns ulterior el însuși în centrul unei dispute privind libertatea de exprimare și independența magistratului.
Citește și: Judecătoarea Raluca Moroșanu spune că sistemul s-a schimbat în rău și cere reformarea Inspecției Judiciare
Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, a vorbit la forumul de la Chișinău despre presiunile pe care spune că le-a suportat după ce a criticat public problemele scoase la iveală de investigația Recorder „Justiție capturată”: proceduri disciplinare, retragerea unor delegări, scoaterea sa din două dosare și ceea ce descrie drept campanii de denigrare. Întrebată dacă a meritat să-și asume riscul, răspunsul ei a fost scurt:„Absolut.”
Iar dacă ar pleca din România, spune că doar dacă țara ar înceta să mai fie o democrație: „Eu m-am născut într-o dictatură și n-aș vrea să mor în alta.”
Iar mesajul pentru viitorii magistrați:
„Fără judecători independenți, fără procurori independenți, democrația nu există. Pur și simplu nu există.”
Livia Mitrofan, judecătoarea de la Chișinău membră a CSM, formulează aceeași problemă din alt unghi. Moldova a privit România ca pe un model, spune ea, dar experiența românească poate deveni și un avertisment.
În cazul României, Livia Mitrofan vede riscul ca problemele sistemice ignorate să se acumuleze până când generează presiune politică pentru o nouă reformă. „Eu personal am înțeles ce a pierdut România și înțeleg unde va ajunge. Va ajunge la un vetting, eu așa cred”, spune membra CSM.
În opinia sa, lecția pentru orice sistem de justiție este că instituțiile trebuie să apere valorile, nu interesele celor care le conduc.
(Foto: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Forumul „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”. Sursa foto: Președinția Republicii Moldova)
