Guvernul de la Kiev a înaintat Parlamentului propunerile de modificări la legea educației, prin care se restabilesc drepturile minorităților, gest salutat de Ungaria.
Dacă reforma trece de Parlament (Rada Supremă), Budapesta va aproba deschiderea de noi clustere în negocierile Ucrainei cu UE, relatează și publicația ucraineană European Pravda.
Se poate spune că Budapesta și Kievul au ajuns în fine la o situație „win-win”, mai simplu spus, în care toată lumea are de câștigat dacă… dacă ambele părți își respectă pas cu pas promisiunile.
Iar acordul care va finalizat în octombrie stabilește în amănunt pașii încrucișați ai acestui tango diplomatic, care în ultimă instanță este și mărturia neîncrederii profunde dintre cele două țări.
În timp ce Ungaria a legat explicit drepturile minorității maghiare de procesul de aderare a Ucrainei la UE (încă din perioada Viktor Orban) și a folosit dreptul său de veto pentru a obține concesii de la Kiev, România nu a urmat aceeași strategie în cazul minorității românești.
Negocierile actuale privind educația minorităților sunt, prin urmare, în primul rând rezultatul dialogului bilateral ungaro-ucrainean.
Modificările legislative convenite sunt însă formulate pentru toate minoritățile naționale, ceea ce înseamnă că ele vor avea efecte și asupra comunității românești din Ucraina.
Despre ce este vorba?
Ucraina a făcut deja primul pas: Parlamentul a primit un proiect de modificare a legislației educației, convenit cu partea ungară și cu principalele grupuri politice.
În schimb, Ungaria este așteptată să deblocheze două capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE. European Pravda relatează că pe 13 octombrie.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Kievul, Bruxellesul și Budapesta trebuie să respecte un calendar foarte strâns.
Acordul nu rezolvă însă toate problemele dintre cele două țări.
Nivelul de încredere reciprocă rămâne scăzut, iar mecanismul convenit reflectă tocmai această situație: angajamentele celor două părți urmează să fie puse în aplicare în paralel, astfel încât fiecare să poată opri procesul dacă cealaltă parte nu își respectă promisiunea.
Cum s-a ajuns la acordul de care profită și minoritatea română?
Potrivit surselor European Pravda, schimbarea de direcție a început în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, s-a întâlnit cu omologul ucrainean Andrii Sybiha (foto), iar cei doi au convenit ca negocierile să rămână o perioadă discrete.
Ulterior, negocieri au avut loc și între Anita Orbán și vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană, Vsevolod Cențov. Acesta a confirmat existența discuțiilor și a declarat că Kievul încearcă să refacă relațiile cu Budapesta.
„Vrem să construim încrederea cu Ungaria. Pentru aceasta sunt necesari pași concreți și practici din partea ambelor țări”, a spus Cențov.
Ce schimbă Ucraina
Proiectul de lege privind educația introduce, între altele, statutul de „școală pentru minorități naționale”. Pentru ca o școală să primească acest statut, cel puțin 50% plus un elev trebuie să urmeze cursuri în limba minorității respective.
Dacă ulterior numărul elevilor care studiază în limba maghiară scade, statutul școlii nu va fi retras automat.
O altă prevedere acordă copiilor din minorități dreptul explicit de a vorbi limba proprie în pauze și în timpul activităților extracurriculare.
Ministrul ucrainean de Externe Andrii Sybiha subliniază că nu este vorba despre o „lege pentru maghiari”.
Prevederile se vor aplica tuturor minorităților naționale din Ucraina.
Limba rusă este singura excepție
Proiectul include și prevederi distincte pentru școlile populațiilor indigene, în special pentru tătarii din Crimeea.
În acest caz, condițiile sunt mai flexibile: este suficientă existența unei singure clase în care predarea se face în limba indigenă.
Mykyta Poturaiev, unul dintre autorii proiectului și președintele Comisiei pentru politică umanitară și informațională a Radei Supreme, spune că au fost convenite compromisuri cu reprezentanții Ungariei.
Volodimir Viatrovici, care a participat la revizuirea proiectului, afirmă că principalele riscuri au fost eliminate și că intenționează să voteze pentru lege.
Miza europeană
Pentru Ucraina, miza imediată este deschiderea capitolelor 2 și 3 ale negocierilor de aderare la UE: piața internă și competitivitatea, respectiv creșterea favorabilă incluziunii.
Pe 6 octombrie, Ungaria ar urma să accepte, în cadrul grupului de lucru al UE pentru extindere, ca președinția irlandeză a Consiliului să trimită Ucrainei o scrisoare prin care îi cere să transmită pozițiile de negociere pentru aceste două capitole.
Procedura este tehnică, dar importantă: până acum, veto-ul Ungariei a blocat acest pas.
Dacă toate etapele sunt respectate, procedura ar urma să fie finalizată pe 13 octombrie, la o conferință interguvernamentală organizată la Luxemburg.
Pentru a respecta calendarul, Parlamentul ucrainean ar trebui să organizeze o sesiune extraordinară pe 12 octombrie și să adopte rapid modificările la legea educației, mai relatează European Pravda.
Kievul speră ca toate capitolele rămase ale negocierilor de aderare să fie deschise până la sfârșitul anului.
Acordul nu elimină însă tensiunile dintre cele două guverne. El creează, deocamdată, un mecanism prin care angajamentele reciproce pot fi verificate pas cu pas. Succesul său va depinde de respectarea calendarului convenit și de menținerea dialogului dintre Kiev și Budapesta.
(Sursa foto: Andrii Sybiha / Facebook)
