Relocarea în afara României nu înseamnă neapărat desprinderea de țara natală. Un sondaj realizat de INSCOP surprinde legăturile dintre cei plecați și cei rămași acasă, dar și felul în care este privită o posibilă întoarcere. O analiză Deutsche Welle.
Potrivit „Barometrului Diasporei”, realizat de INSCOP Research la solicitarea Grupului Banca Transilvania, 56% dintre cei chestionați au trăit în străinătate sau au pe cineva în diaspora. Peste 17% dintre respondenți au copii care trăiesc în prezent în alte țări. „O parte importantă a populației trăiește, direct sau prin cei apropiați, cu repere, relații, resurse și oportunități distribuite între România și străinătate”, afirmă Remus Ștefureac, fondatorul INSCOP Research, în prezentarea rezultatelor.
Experiența emigrării se extinde și dincolo de cei care au plecat și face parte și din viața celor rămași, prin apăsarea îndepărtării care marchează relațiile de familie, prin banii primiți sau planurile pentru viitorul copiilor.
Întrebați care sunt principalele probleme ce pot apărea într-o familie atunci când un membru pleacă în străinătate, 51,3% dintre respondenți indică îndepărtarea și răcirea relațiilor. Aproape 46% menționează situația copiilor care cresc o perioadă fără unul sau ambii părinți. Îngrijirea părinților sau a vârstnicilor rămași în România este invocată de 12,9%. Aceste procente, care exprimă percepția asupra riscurilor plecării, arată cât de mult este asociată emigrația cu separarea de cei apropiați.
Dintre persoanele care trăiesc sau au trăit în străinătate, 62,1% declară că trimit sau trimiteau bani în România: 33,5% în mod regulat, 16,2% din când în când și 12,4% în situații speciale.
Continuarea, în Deutsche Welle
(Sursa foto: European Union)
