Academia de Justiție a Turciei (Türkiye Adalet Akademisi), în colaborare cu Agenția Turcă de Cooperare și Coordonare (TİKA), a anunțat pe 7 septembrie 2026 că a găzduit un program de „Educație în Drepturile Omului” destinat magistraților români, la care au participat directoarea Institutului Național al Magistraturii (INM), Simona Camelia Marcu, trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), precum și auditori de justiție (stagiari) din România.
Potrivit comunicatului transmis de instituția turcă, programul a debutat cu discursuri de deschidere și include, pe lângă module teoretice despre sistemul universal de protecție a drepturilor omului al ONU, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil, dreptul la viață, libertatea și siguranța persoanei, respectarea vieții private, libertatea de exprimare și dreptul de proprietate, și vizite instituționale la Tribunalul de Vest din Ankara, Consiliul Judecătorilor și Procurorilor, Curtea de Casație și Curtea Constituțională a Turciei.
Potrivit fotografiilor publicate de organizatori, la conferință au participat președinta INM Simona Camelia Marcu, reprezentanții „societății civile” în CSM avocatul Ioan Sas și procurorul pensionar Fănel Mihalcea, precum și judecătoarea Denisa Angelica Stănișor.
Președintele Academiei de Justiție a Turciei, Metin Yıldırım, a declarat, potrivit comunicatului, că drepturile omului trebuie să fie „un principiu prioritar” în deciziile și practicile judecătorilor și procurorilor, subliniind importanța cooperării dintre sistemele judiciare română și turcă.
Contrastul cu realitatea din Turcia
Discursul oficial despre promovarea drepturilor omului vine, însă, într-un moment în care Turcia se confruntă cu critici internaționale susținute pentru modul în care autoritățile tratează opoziția politică și independența justiției.
Cel mai vizibil caz este cel al primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, considerat principalul rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdogan. Imamoglu a fost reținut în martie 2025, cu doar câteva zile înainte de a fi desemnat candidatul partidului de opoziție CHP la alegerile prezidențiale, fiind acuzat de corupție și legături cu terorismul. Arestarea sa a declanșat cele mai ample proteste din Turcia din ultimii ani, soldate cu peste 1.100 de persoane reținute de poliție, potrivit autorităților turce citate de presa internațională.
Organizația Human Rights Watch a documentat că, în februarie 2026, Imamoglu a fost trimis în judecată pentru spionaj, alături de alte trei persoane, riscând o pedeapsă de 15-20 de ani de închisoare. Ancheta care a dus la această acuzație a fost instrumentată după ce un fost adjunct al ministrului Justiției a fost numit procuror-șef al Istanbulului, iar la finalizarea anchetei împotriva lui Imamoglu a fost numit chiar ministru al Justiției — o succesiune de numiri pe care organizația o citează drept dovadă a influenței flagrante a guvernului asupra deciziilor judiciare și ale parchetelor din Turcia. Human Rights Watch
La un an de la arestarea sa, în martie 2026, mii de oameni au ieșit din nou în stradă la Istanbul, scandând „Imamoglu, președinte” și susținând că mișcarea judiciară a fost o tentativă de a elimina din cursa prezidențială unul dintre puținii politicieni capabili să îl învingă pe Erdogan.
