Curtea de Apel București – Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice a admis, luni, 8 septembrie 2026, cererea de suspendare a executării Memorandumului din 27 august 2026 privind „Aprobarea procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, precum și a procedurii și operațiunilor administrative subsecvente întemeiate pe acest act, până la pronunțarea instanței de fond.
Potrivit portalului instanțelor de judecată, dosarul cu numărul 5667/2/2026 a fost înregistrat pe 3 septembrie 2026, avându-i drept părți pe judecătoarea Laura Mihaela Sarcină, în calitate de reclamantă, și Guvernul României, în calitate de pârât. Completul 10 – Completul 2 Fond Achiziții Publice a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității invocate de Guvern și a admis cererea de suspendare formulată de reclamantă.
Hotărârea este cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel București.
Contextul memorandumului contestat
Memorandumul suspendat de instanță fusese adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, aflat în acel moment în interimat, în contextul apropierii termenului de 6 octombrie 2027, când expiră mandatul actualului judecător român la CJUE, Octavia Spineanu-Matei. Potrivit calendarului european, propunerea României pentru acest post trebuie transmisă Secretariatului General al Consiliului UE până la sfârșitul lunii noiembrie 2026.
Noua procedură aduce mai multe schimbări față de cea din 2020, printre care creșterea comisiei de selecție de la 9 la 11 membri, introducerea a doi decani de barou și schimbarea modalității de selectare a celor doi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care nu mai sunt desemnați de Colegiul de conducere, ci trași la sorți dintre judecătorii care își manifestă disponibilitatea.
Adoptarea memorandumului de către un guvern aflat în interimat a stârnit controverse. Mai mulți comentatori au atras atenția asupra unei decizii a Curții Constituționale, nr. 885 din 17 august 2026, potrivit căreia un executiv demis nu poate promova „politici noi” sau instrumente noi de politică publică, indiferent de existența unor obligații europene urgente. Aceștia au susținut că deși România trebuie să transmită candidatura către Secretariatul General al Consiliului UE până la finalul lunii noiembrie 2026, refuzul aplicării regulilor vechi și adoptarea unei proceduri rescrise pentru un mandat de șase ani nu poate fi încadrată în categoria administrării curente.
Cine este reclamanta
Laura Mihaela Sarcină a absolvit Facultatea de Drept din București în 1995 și și-a început cariera în același an, ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru. Din 1998 a activat ca procuror la Târgu Jiu, unde a ocupat, între 2006 și noiembrie 2010, funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu. La finalul anului 2010 a trecut în funcția de judecător, la Tribunalul Gorj.
În anul 2016, magistratul a promovat în grad profesional la Curtea de Apel Craiova, însă parcursul său la conducerea instanței din Gorj a continuat mai întâi din poziția de vicepreședinte, între 2018 și 2020, și ulterior din cea de președinte, funcție de conducere pe care a preluat-o în luna august a anului 2020. Mandatul său de președinte al Tribunalului Gorj a expirat pe 25 august 2026, iar Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit, printr-o hotărâre emisă la jumătatea lunii mai, că magistratul își va continua activitatea la Curtea de Apel Craiova, unde figurează în prezent în organigrama instanței.
Presshub a arătat că ea este soția omului de afaceri Nicolae Sarcină, acționarul unic al societății Succes Nic Com SRL — una dintre cele mai vechi și mai mari insolvențe active din România (peste 10 milioane de euro cifră de afaceri în 2023, datorii totale de 258 milioane de lei).
Firma soțului ei se află în insolvență din 2014 chiar la instanța pe care ea o conduce din 2020 — Tribunalul Gorj — instanță care, în repetate rânduri, a respins cererile de faliment depuse de ANAF și de Primăria Târgu Jiu, permițând companiei să continue activitatea sub protecția insolvenței în tot acest timp. Nicolae Sarcină a mai fost cercetat pentru spălare de bani, evaziune fiscală (trimis în judecată) și dare de mită (dosar prescris).
