Fostul secretar de stat Marius Vasiliu susține că Guvernul interimar poate ajunge să facă rectificarea bugetară, deși legislația actuală îi limitează posibilitatea de a emite ordonanțe sau de a iniția proiecte de lege. Vasiliu afirmă că această interdicție nu este prevăzută explicit de Constituție, ci a fost introdusă prin Codul administrativ, adoptat prin OUG 57/2019.
Analiza lui Marius Vasiliu pornește de la situația actuală a Guvernului, aflat în interimat, și de la argumentul folosit de politicieni potrivit căruia este nevoie de un Executiv cu puteri depline pentru adoptarea rectificării bugetare. „Dar avem nevoie de guvern cu puteri depline pentru rectificarea bugetară? Eu zic că nu”, susține Vasiliu.
El afirmă că, potrivit Constituției, Guvernul care și-a încetat mandatul „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice”, până la depunerea jurământului de către noul Executiv. În opinia sa, rectificarea bugetară intră tocmai în categoria actelor necesare administrării treburilor publice.
Interdicția nu apare în Constituție
Vasiliu atrage atenția că articolul 110 din Constituție nu spune că un guvern interimar nu poate emite ordonanțe sau iniția proiecte de lege. Interdicția apare însă în articolul 37 din Codul administrativ.
Potrivit prevederii citate de fostul secretar de stat, Guvernul aflat în această situație poate adopta doar acte necesare administrării treburilor publice, „fără a promova politici noi”, iar în această perioadă „Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege”.
Vasiliu consideră că situația este problematică din punct de vedere constituțional, întrucât o ordonanță de urgență a Guvernului ajunge astfel să restrângă prerogativele unui Guvern interimar dincolo de ceea ce prevede Constituția. „Curat constituțional așadar – limitare prerogative guvernamentale prin adăugare la Constituție, printr-o ordonanță de urgență”, afirmă Vasiliu.
Rectificarea nu poate fi inițiată de Parlament
Fostul secretar de stat respinge însă și varianta în care Parlamentul ar iniția direct o lege de rectificare bugetară. El invocă articolul 138 din Constituție, potrivit căruia Guvernul este cel care elaborează proiectul bugetului de stat și al asigurărilor sociale și îl supune aprobării Parlamentului. În opinia lui Vasiliu, aceeași logică se aplică și rectificării bugetare. „Rectificarea bugetară este o realcătuire a bugetului de stat, nu doar o simplă executare a bugetului”, este argumentul juridic citat de Vasiliu. El amintește că CCR a stabilit că orice modificare a legii bugetului de stat, inclusiv prin rectificare, trebuie inițiată de Guvern.
Soluția propusă de Vasiliu: modificarea Codului administrativ
Vasiliu propune o soluție în două etape.
Prima ar fi modificarea articolului 37 alineatul 3 din Codul administrativ, prin eliminarea tezei care interzice Guvernului interimar să emită ordonanțe și să inițieze proiecte de lege. Modificarea ar putea fi făcută inclusiv printr-un amendament la proiectul de lege de aprobare a OUG 57/2019, aflat încă în procedură parlamentară, susține el.
Argumentul central este că România se află într-o situație în care, în interpretarea actuală a legislației, niciun actor constituțional nu poate iniția rectificarea bugetară, deși aceasta este necesară pentru continuarea execuției bugetare. „Nu este vorba de o cale mai dificilă, ci de absența oricărei căi”, scrie Vasiliu.
A existat deja o excepție pentru guvernele interimare
Fostul secretar de stat mai aduce un argument istoric. El arată că legislația românească a permis în trecut Guvernului interimar să adopte acte normative în domeniul bugetar. Vasiliu citează o prevedere din vechea Lege 90/2001, potrivit căreia, în perioada de interimat, Guvernul putea emite acte necesare în domeniul bugetar privind administrarea, repartizarea și utilizarea veniturilor și cheltuielilor bugetare.
O altă prevedere, introdusă ulterior în aceeași lege, permitea Guvernului, în situații extraordinare, să inițieze proiecte de lege privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și responsabilitatea fiscală. Această prevedere a fost ulterior eliminată prin Codul administrativ.
„OUG în prima ședință de Guvern”
În viziunea lui Vasiliu, eliminarea interdicției ar permite Executivului interimar să adopte ulterior, chiar în prima ședință, o ordonanță de urgență pentru rectificarea bugetară. „Asta deschide calea liberă pentru Guvernul interimar să rezolve rectificarea bugetară – OUG în prima ședință de guvern”, afirmă el, susținând că aceeași soluție ar putea fi utilizată și pentru alte probleme de administrare care necesită o ordonanță de urgență sau un proiect de lege.
Vasiliu admite însă că există și o variantă mai rapidă, pe care o numește „blitzkrieg”: adoptarea directă a unei OUG de rectificare care să deroge de la Codul administrativ. El consideră însă că această soluție ar avea un risc constituțional mai mare, întrucât ar presupune derogarea de la o interdicție printr-un act care, potrivit aceleiași interdicții, nu ar putea fi adoptat de Guvernul interimar.
