Pe 28 octombrie, Comisia Europeană va prezenta celor patru țări candidate, considerate „premianții clasei” foi de parcurs orientative pentru aderare. Este vorba de R. Moldova, Ucraina, Albania și Muntenegru.
Anunțul a fost făcut de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos (foto), la Strasbourg, după reuniunea Colegiului comisarilor privind evaluările în cadrul politicii de preaderare.
Citește și: Foile de parcurs ale UE: cum încearcă Bruxelles-ul să reducă frustrarea țărilor candidate
Dar paharul este pe jumătate plin, sau gol – depinde de unde îl vezi, pentru că pentru a împinge extinderea UE, Comisia Europeană trebuie să aibă grijă și de temerile țărilor membre că țările candidate nu se vor dovedi noi „cai troieni”, cum a fost Ungaria lui Viktor Orban.
O perioadă de probă de 15 ani pentru noile state membre
Comisia Europeană vrea să se asigure că viitoarele state membre nu vor putea încălca fără consecințe valorile democratice ale Uniunii și propune o perioadă de probă de 15 ani, în care drepturile de vot sau fondurile europene ar putea fi suspendate.
Uniunea Europeană vrea să evite repetarea „cazului Viktor Orbán”, pe măsură ce se pregătește pentru o posibilă extindere în următorii ani.
Într-un interviu acordat mai multor publicații europene, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos a prezentat propuneri pentru instituirea unor garanții speciale menite să protejeze UE de lideri care ar încălca valorile democratice și ar putea bloca procesul decizional european.
„Fără un nou Viktor Orbán”, a declarat Kos. „Trebuie să avem mecanisme mai rapide decât simplul articol 7 dacă noii membri se abat de la statul de drept, democrație sau valorile noastre.”
Perioadă de probă de 15 ani
Potrivit planului prezentat marți de Kos, fiecare nou stat membru al UE ar urma să intre într-o perioadă de probă de 15 ani. În acest interval, statul respectiv ar putea pierde dreptul de vot sau accesul la fonduri europene dacă încalcă valorile democratice fundamentale sau principiul cooperării loiale cu Uniunea.
Propunerile trebuie aprobate de statele membre.
Articolul 7 din tratatele UE permite suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în cazul unei „încălcări grave și persistente” a valorilor europene. Această procedură, considerată cea mai dură sancțiune politică în cadrul UE, nu a fost însă niciodată dusă până la capăt, în pofida procedurilor îndelungate privind regresul democratic din Polonia și Ungaria.
Sancțiunea finală nu a fost aplicată în principal pentru că cele două state central-europene și-au folosit dreptul de veto pentru a se proteja reciproc.
În noul sistem propus, pragul pentru suspendarea dreptului de vot sau aplicarea unei alte sancțiuni în cazul încălcării standardelor democratice ar fi mai scăzut.
„Este o mare inovație și un mesaj important pentru cetățenii din țările mai sceptice față de extindere: avem un cadru foarte solid, chiar dacă după extindere ceva ar merge prost”, a declarat un oficial european.
Garanția ar fi însă limitată în timp. Kos a explicat că, dacă ar fi permanentă, UE ar ajunge să aibă „state membre de categoria întâi și a doua”.
Extinderea UE revine în prim-plan
Propunerile apar într-un moment în care procesul de extindere a Uniunii a căpătat un nou impuls. Muntenegru, Albania, R. Moldova și Ucraina sunt considerate țările în avangarda procesului.
Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a relansat un proces de extindere care stagnase de mai mulți ani.
Ucraina și R. Moldova și-au depus candidaturile la aderarea la UE la câteva zile după atacul Rusiei, ceea ce a dat un nou impuls și procesului de aderare al statelor din Balcanii de Vest, o regiune în care Rusia și China încearcă să-și extindă influența.
Cele 27 de state membre actuale trebuie să aprobe în unanimitate aderarea oricărui nou membru, în condițiile în care scepticismul față de extindere este deosebit de puternic în rândul alegătorilor din Franța, de exemplu, unde anul viitor vor avea loc alegeri prezidențiale.
„Statele membre înțeleg care este miza”, a spus Marta Kos, referindu-se la competiția pentru influență în Europa de Est și în Balcani. Ea a numit Rusia și China „forțe externe destabilizatoare care încearcă să atragă țările candidate de partea lor”.
Comisara europeană a descris extinderea drept „un interes strategic” al UE.
„Dacă nu suntem capabili să ne integrăm vecinătatea, altcineva va veni și o va transforma într-o armă împotriva noastră”, a spus Kos.
R. Moldova și Ucraina, mai aproape de noi negocieri
Oficialii europeni speră să deschidă săptămâna viitoare noi negocieri cu Ucraina și R. Moldova pe două noi „clustere”, piața internă și competitivitate.
Ele acoperă o parte importantă a normelor UE privind politica economică și monetară, fiscalitatea, cercetarea și mass-media.
Kos a spus că este „mult prea devreme” pentru a specula dacă o țară aflată în război sau care are un conflict înghețat pe teritoriul său ar putea deveni membră a UE. Evident s-a referit la Ucraina și regiunea transnistriană din R. Moldova.
Citește și: În Transnistria, frazele se opresc înainte de a ajunge la capăt
Ea a confirmat, de asemenea, că fermierii ucraineni nu vor beneficia de subvenții europene în timp ce exporturile lor se confruntă cu restricții pe piața UE.
Citește și: Ucraina cere ajutor pentru a tranzita mai multe cereale. România și Polonia declară că sunt la limită
Oficialii europeni susțin că Ucraina, considerată înainte de război un important furnizor de produse agricole pentru Africa și Orientul Mijlociu, are o scară de producție diferită de cea a statelor membre ale UE.
UE cu 35 de state și mai puține drepturi de veto
Liderii europeni vor discuta propunerile săptămâna viitoare, în condițiile în care extinderea ar aduce și problema funcționării unei Uniuni cu până la 35 de membri.
Pentru a evita blocajele într-o UE extinsă, guvernele ar putea fi invitate să renunțe la dreptul de veto în domenii precum fiscalitatea și politica de sancțiuni.
O altă posibilitate este ca statele membre să accepte că nu vor avea întotdeauna câte un comisar european la Bruxelles.
(Sursa foto: EC – Audiovisual Service)
