Judecătoarea Ramona Grațiela Milu (foto), membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), arată că sistemul de ocupare a funcțiilor de conducere din instanțe a ajuns într-un punct critic, în care delegările au devenit regula, iar concursurile reprezintă excepția. Într-o analiză publicată pe Facebook, aceasta prezintă date statistice actualizate care arată că numeroase instanțe din România, inclusiv unele dintre cele mai mari, sunt conduse aproape exclusiv de magistrați delegați și afirmă că reforma modului de numire în funcțiile de conducere nu mai poate fi amânată.
Judecătoarea Milu a publicat o analiză privind ocuparea funcțiilor de conducere din instanțe, pe baza datelor disponibile pe site-ul CSM la începutul lunii iulie 2026, concluzionând că delegările au devenit mecanismul predominant de desemnare a conducerii instanțelor.
Potrivit magistratului, fenomenul are un impact direct asupra independenței justiției, prin efectele pe care le produce asupra carierei judecătorilor și asupra administrării sistemului judiciar. Milu arată că analiza confirmă observațiile formulate anterior, inclusiv cele reflectate în Raportul Comisiei Europene privind statul de drept. „Datele confirmă, încă o dată, că delegarea în funcțiile de conducere a devenit regula, iar procedura de numire, excepția”, afirmă membrul CSM, susținând că aceste statistici justifică modificările legislative și administrative pe care le promovează de mai mult timp.
Tribunalul București, exemplul cel mai elocvent
Grațiela Milu evidențiază că fenomenul nu se limitează la instanțele mici, ci afectează inclusiv unele dintre cele mai importante instanțe din țară. Cel mai relevant exemplu este Tribunalul București, unde toate cele 13 funcții de conducere sunt ocupate prin delegare.
Situații similare sunt întâlnite și la mai multe curți de apel și tribunale. La Curtea de Apel Oradea, cinci din șase funcții de conducere sunt ocupate prin delegare, la Curtea de Apel Suceava șase din șapte, la Curtea de Apel Ploiești șase din șapte, iar la Curtea de Apel Pitești patru din cinci. La Curtea de Apel București, șase dintre cele 14 funcții de conducere sunt ocupate prin delegare.
În aceeași situație se află și mai multe tribunale, precum Constanța, Prahova, Suceava, Ilfov, Maramureș, Mureș și Teleorman, dar și numeroase judecătorii, inclusiv Judecătoria Sectorului 1, Judecătoria Sectorului 4, Judecătoria Sectorului 5, Judecătoria Constanța, Judecătoria Ploiești, Judecătoria Oradea sau Judecătoria Cornetu, unde toate cele patru funcții de conducere sunt ocupate prin delegare.
Fenomenul este unul sistemic
Judecătoarea atrage atenția că există și instanțe din municipii reședință de județ unde toate funcțiile de conducere sunt ocupate prin delegare, între acestea numărându-se Judecătoria Sibiu, Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Craiova, Judecătoria Arad, Judecătoria Focșani, Judecătoria Târgu Mureș și Judecătoria Râmnicu Vâlcea.
În opinia membrei CSM, aceste exemple demonstrează că nu este vorba despre cazuri izolate, ci despre un fenomen generalizat, cu implicații asupra modului în care sunt gestionate carierele magistraților și asupra independenței puterii judecătorești. „O reformă autentică a justiției nu poate ignora modul în care sunt ocupate funcțiile de conducere. Evoluția datelor statistice în cei trei ani de aplicare a noului cadru legislativ arată că această reformă nu mai poate fi amânată”, concluzionează Grațiela Milu.
