Cum a ajuns România, o țară cu resurse importante, să intre într-o criză energetică atât de gravă? Și ce alte soluții sunt în afară de întoarcerea la cărbuni votată de PSD+AUR?
PSD și AUR au dat primul exemplu de guvernare efectivă prin legiferarea păstrării exploatărilor de lignit și huilă până în momentul în care vor exista noi capacități energetice similare. Totuși, lignitul autohton produce cea mai scumpă energie din sistem (odată cu introducerea certificatelor privind emisiile de gaze care produc efect de seră – certificate de CO2), iar huila din Valea Jiului, deși ar ajunge pentru încă 100 de ani, are o putere calorică redusă, jumătate față de cea germană, ceea ce o face ineficientă. Pe de altă parte, cele câteva termocentrale pe cărbune sunt foarte vechi și ar trebui retehnologizate pentru a fi profitabile. Social-democrații și radicalii se opun angajamentelor luate de România față de Comisia Europeană prin PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență) și deciziilor din CSAT. Cărbunele pare să mizeze pe raporturile de putere bazate pe electoratul din Gorj și Valea Jiului, mai degrabă decât pe ieșirea din criza energetică. România a promis, potrivit PNRR, că renunță treptat la capacitățile care folosesc lignit și huilă până la sfârșitul anului 2025.
PSD+AUR – o coaliție energetică antieuropeană?
Prevederile votate de PSD+AUR ar putea duce la pierderea miliardului de dolari din PNRR, din care s-au făcut deja câteva plăți. Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că modificarea unui jalon PNRR deja considerat îndeplinit – și pentru care România a primit deja bani – poate atrage penalități și bloca cererile de plată următoare. Președintele Nicușor Dan a declarat că nu va promulga legea, dar acest instrument e relativ, fiindcă șeful statului poate retrimite doar odată o lege în parlament, după care e obligat să o promulge.
Continuarea, în Deutsche Welle
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
