Dispută publică. Profesorul Valerius Ciucă acuză „ignoranța” sistemului judiciar în cazul prescripțiilor, dar e contrazis de un membru CSM

O postare a profesorului de drept Valerius Ciucă de la Universitatea din Iași, în care acesta vorbea despre un „cutremur devastator” produs în sistemul judiciar românesc după decizia CJUE privind prescripția, deja cebra decizie Lin II, a generat o dezbatere pe Facebook cu Claudiu Dragușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dragușin contestă cifrele avansate de profesor.

În postarea sa, Ciucă a vorbit despre un „cutremur devastator” resimțit de întregul sistem judiciar românesc, susținând că dreptul european are prioritate și că principiile juridice fundamentale trebuie cunoscute și verificate științific de toți juriștii. Profesorul a pus sub semnul întrebării existența unor „scuze valide” pentru cei care ar fi ignorat aceste cerințe și a afirmat că, din această cauză, câteva miliarde de euro s-ar fi adăugat la averile unor persoane găsite vinovate, dar ale căror fapte s-au prescris.

Citește și: De la o plângere a unui deputat PNL la un rechizitoriu DNA. Cum s-a construit și cum s-a prăbușit dosarul „Catacombelor” din Brașov

Reacția lui Dragușin

Membrul CSM a intervenit cu un comentariu în care a contrazis cifrele avansate de profesor. Potrivit lui Dragușin, în toate cauzele soluționate cu prescripție pe latura penală a fost rezolvată și latura civilă, iar confiscările și reparațiile de prejudicii dispuse se ridică la aproximativ 450 de milioane de euro, nu la miliarde, așa cum sugerase Ciucă. El a precizat că este vorba despre circa 14.000 de dosare analizate de CSM.

Dragușin a mai explicat că termenul românesc de prescripție generală — în medie între 8 și 10 ani, în funcție de infracțiune — depășește termenele impuse de legislația europeană, de 5, respectiv 8 ani, stabilite printr-o directivă din iulie 2026. În opinia sa, chiar și cu termenele reduse aplicate în România, exista timp suficient pentru tragerea la răspundere penală, potrivit standardelor europene.

Membrul CSM a considerat „profund nedreaptă” direcționarea vinovăției exclusiv către judecător și a recunoscut că, din cele 14.000 de dosare, aproximativ 1.000 au avut termene de judecată mai mari de cinci ani, situații în care ar putea fi analizată și responsabilitatea instanțelor.

Citește și: Dosarul Martax, singura cauză în care Parchetul General a declarat recurs în casație după decizia Lin II a CJUE

Răspunsul lui Ciucă și replica lui Drăgușin

Profesorul a răspuns printr-un argument de principiu, invocând tradiția juridică romană: potrivit acestuia, răspunderile penale nu s-au prescris niciodată între momentul deschiderii procedurii și pronunțarea hotărârii, iar judecătorii sunt avertizați constant de pericolul prescripției.

Dragușin a fost de acord cu principiul enunțat, dar a adus o nouă precizare și anume că aproximativ 3.000 din cele 14.000 de dosare au ajuns la instanță deja prescrise pe latura penală, fapt cunoscut încă din faza de trimitere în judecată – situație diferită de cazurile în care procurorul a avut în vedere termenul special, mai lung, iar judecătorul a aplicat ulterior termenele generale, mai scurte, stabilite de CCR și ICCJ.

(Sursa foto: Facebook)