La reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO, care are loc marți și miercuri la București, se va dezbate asupra întăririi ajutorului pentru Ucraina, descurajarea Rusiei pe flancul estic și o serie de aspecte practice.
Nu este o coincidență faptul că miniștrii de Externe din cele 30 de țări NATO se reunesc marți și miercuri în România. La invitația ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu, ei își exprimă astfel sprijinul pentru flancul estic al alianţei și pentru regiunea Mării Negre, care a devenit un nou centru de activitate al NATO de la începutul atacului rusesc asupra Ucrainei.
În primăvara anului 2022, alianța a decis să înființeze patru noi grupuri de luptă împotriva amenințărilor din partea Rusiei în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România.
În cele trei state baltice și în Polonia au existat încă din 2017 grupuri de luptă, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Cele patru grupuri noi, cu batalioane de 900-1300 de oameni, sunt în curs de înființare.
Mai multe țări NATO, între care și Germania, furnizează permanent trupe pentru grupurile de luptă, iar alte țări le trimit prin rotație și fac schimb cu alte state.
Puterea de luptă a acestor unități mici este limitată, dar importantă este valoarea lor simbolică. Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, desfășurarea multinațională reflectă solidaritatea între statele membre NATO.
„Ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, continuăm să întărim descurajarea și apărarea în partea estică a alianței”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Stoltenberg, Oana Lungescu.
La summitul NATO de la Madrid, desfăşurat în vară, țările membre au stabilit că, în viitor, grupurile de luptă ar putea crește până la nivelul de brigadă, ceea ce ar însemna aproximativ 5.000 de oameni.
Grupuri de luptă și strategie
Solidaritatea NATO pe flancul estic a fost pusă la încercare la 15 noiembrie, după ce o rachetă a ucis două persoane în Polonia, nu departe de granița Ucrainei. Incidentul a fost urmat de ore pline de tensiune, până când experții au stabilit că racheta nu a fost probabil lansată de armata rusă, ci de cea ucraineană.
Însă accidentul a ridicat întrebarea legată de ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar ataca cu adevărat teritoriul NATO? În acest caz, NATO ar trebui să acționeze în mod decisiv, conform promisiunilor sale de asistență pentru toate statele membre.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a încercat să calmeze situația spunând că NATO nu crede, în acest moment, că Rusia plănuiește un atac împotriva aliaților.
Cu toate acestea, războiul președintelui rus Vladimir Putin este perceput ca o amenințare fără precedent, în special în țările din estul NATO, în statele baltice și în Polonia. Miniștrii de Externe vor discuta și despre evaluarea situației la reuniunea de la București.
Continuarea, în Deutsche Welle!
Foto: Baris Seckin/AA/picture alliance
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
