Președintele Nicușor Dan a anunțat joi seara că îl desemnează candidat la funcția de prim-ministru pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific.
Principalele declarații ale președintelui Nicușor Dan
„Desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma guvernul din poziția de prim-ministru.
E important de vorbit de unde am pornit și unde suntem azi.
În mai 2025, românii au avut alegeri, au ieșit în număr mare la vot, în opinia mea au votat mai multe negativ decât pozitiv pentru că aveau două frici, două temeri. Prima temere, că direcția pro-occidentală a României poate să fie pusă în discuție. Și a doua temere, economică, o temere de destabilizare financiar, scădere de rating, retragere de bani din România, creștere de rate, inflație, pe scurt, o cădere bruscă a economiei României, care să poată să-și revină doar într-un interval de câțiva ani.
În iunie 2025, înțelegând mesajul românilor și interesul național care decurgea din asta, patru partide și minoritățile au format o coaliție și și-au asumat împreună guvernarea.
La un an de la acest moment, imaginea externă a României și încrederea partenerilor în România sunt mult mai bune decât în urmă cu un an, iar situația financiară a României mult mai bună decât în urmă cu un an.
Numai că în timpul acestui proces au apărut tensiuni între partidele din coaliție, tensiuni care s-au amplificat și am ajuns, din păcate, ca pentru mulți politicieni să prevaleze interesul de partid interesului național pe care toți ni l-am asumat în urmă cu un an.
S-a ajuns să pară, subliniez să pară, că o parte din societatea românească este mai interesată de cum se termină aceste răfuieli politice decât care sunt politicile României ca stat.
S-a ajuns inclusiv la punctul în care pare normal ca exact forțele politice împotriva cărora românii s-au mobilizat în urmă cu un an să fie invitate să facă parte din actul de guvernare.
Și eu cred că o astfel de atitudine este irațională și contravine acelui interes național pe care românii l-au definit în număr așa de mare în mai 2025
Cine e de vină că această coaliție a funcționat așa cum a funcționat? E foarte bine că am avut această dezbatere amplă în societate, pentru că asta e democrația, oamenii evaluează, dezbat și își fac o opinie, o percepție despre ce-au făcut partidele care le-au cerut sau cărora le-au dat votul. Și, desigur, că această dezbatere va continua.
Însă eu cred că în momentul acesta e important să vedem viitorul mai mult decât ce s-a întâmplat până acum.
Și pentru că partidele nu se înțeleg între ele, singura soluție posibilă este un prim-ministru care să fie independent de partidele din Parlament, care să reușească prin discuții individuale cu fiecare dintre aceste partide să ducă România în direcția pe care o doresc românii. Asta înseamnă direcție pro-occidentală, păstrarea stabilității financiare, și aici avem finalizarea cât mai bună a PNRR până la sfârșitul lunii august și definirea bugetului până în 2027.
Românii își doresc reforma instituțiilor statului, românii își doresc digitalizare și, evident, românii își doresc limitarea corupției.
Și am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament, dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare din partidele din Parlament, pentru că e nevoie de consens de la multe partide pe mai multe probleme și pentru asta e nevoie de experiență politică.
E un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceeași responsabilitate de la partidele politice.
Iar Eugen Tomac are și independența, are și experiența și are și valorile care definesc pentru poziția de premier.”
Cine este Eugen Tomac
Eugen Tomac este europarlamentar și consilier onorific al președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni – Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni
Potrivit Administrației Prezidențiale, Eugen Tomac este absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, cu o experiență politică națională și europeană de peste 20 de ani. În prezent, este deputat în Parlamentul European și președinte al Partidului Mișcarea Populară.
„De-a lungul carierei sale, a susținut în mod consecvent proiecte dedicate apărării drepturilor românilor din Diaspora și din comunitățile istorice. Este implicat activ în inițiative privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, precum și în proiecte destinate promovării identității culturale românești în regiune”, se arată pe Administrației Prezidențiale.
Din iulie 2019, Eugen Tomac este membru al Parlamentului European, aflat la al doilea mandat. În Legislativul de la Bruxelles, este membru în Comisia pentru Cultură și Educație, Comisia pentru ocuparea forței de muncă, Comisia specială pentru Scutul democrației europene, în Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova, precum și în Adunarea Parlamentară Euronest.
În perioada 2012-2019, a fost deputat în Parlamentul României. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 a obținut 78,6% din voturile românilor de peste hotare, fiind numit președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților.
Între 2009 și 2012, a fost Secretar de Stat în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, iar ulterior, consilier de stat în cadrul Cancelariei Președintelui României.
Totodată, în 2006-2007 a fost Expert pentru relațiile cu românii de pretutindeni în cadrul Administrației Prezidențiale.
În perioada 2004–2006 a fost redactor la revista Magazin Istoric.
Eugen Tomac a fost numit Consilier onorific al Președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni la data de 6 octombrie 2025.
Eugen Tomac, un bun cunoscător al Moldovei
Eugen Tomac (44 de ani), un politician apropiat fostului președinte Traian Băsescu, este cunoscut inclusiv pentru rolul jucat în dezvoltarea relațiilor R. Moldova cu România vecină, dar și cu Uniunea Europeană, scrie Europa Liberă Moldova.
Eugen Tomac s-a născut în satul Babele, comuna Sofian-Trubaiovca, din raionul Ismail, regiunea Odessa, în fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană. S-a stabilit în România la 17 ani, printr-un program de burse oferit de Guvernul României etnicilor români din țările vecine, amintește Hotnews.
Eugen Tomac, s-a numărat printre politicienii din România cărora Europa Liberă Moldova le-a cerut la începutul anului curent să comenteze declarațiile președintei Maia Sandu despre avantajele unei eventuale uniri cu România. El numit atunci unirea „un deziderat natural pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului”.
Tomac a amintit că România și-a exprimat oficial disponibilitatea de a discuta acest subiect încă din 2018, dar a subliniat că inițiativa trebuie să vină din Republica Moldova.
„O bună parte din societatea din Republica Moldova nu privește, din nefericire, unirea ca o opțiune imediată. Acest proces lung de tranziție de la epoca sovietică la democratizare și europenizare încă mai are de lucru”, a mai afirmat Tomac.
În opinia sa, discuția despre unire trebuie purtată cu prudență și fără a deveni un instrument de confruntare politică.
Accentul ar trebui pus pe proiecte concrete și pe obiectivul asumat deja de Chișinău, ne-a spus Tomac.
„Cred că energia noastră trebuie să fie concentrată pe integrarea în Uniunea Europeană. Această discuție trebuie privită cu responsabilitate și nicidecum transformată într-un subiect politic care să divizeze”, a completat el.
HotNews: Prin desemnarea premierului Tomac, după anularea alegerilor prezidențiale avem acum și anularea alegerilor parlamentare
Președintele Nicușor Dan a vrut să evite un guvern din care să facă parte AUR și a desemnat un premier dintr-un partid neparlamentar. Ce o fi mai grav într-o democrație: să aduci la guvernare un partid cu înclinații nedemocratice, dar ales de cetățeni, sau să ignori voința oamenilor? Răspunsul nu e ușor, scrie jurnalistul Gabriel Bejan într-un articol de opinie în HotNews.
Eugen Tomac, 44 de ani, liderul unui partid neparlamentar, PMP, a fost desemnat de președintele României să conducă Guvernului României. La alegerile din 2024, formațiunea condusă de Eugen Tomac a participat într-o alianță, Forța Dreptei, care a obținut 2% la Camera Deputaților și 1,88% la Senat.
Dacă românii ar fi vrut să fie conduși de Eugen Tomac l-ar fi votat în 2024, așa cum l-au votat ca președinte pe Nicușor Dan. Iar pe Dan l-au ales ca președinte nu pentru că le-a spus că îl va nominaliza premier pe Tomac.
Pe lângă toate celelalte probleme pe care le avem s-a mai adaugat una pe listă: lipsa completă de legitimitate de la vârful puterii executive a statului. După anularea alegerilor prezidențiale, avem acum și anularea alegerilor parlamentare, scrie jurnalistul HotNews.
Citește articolul integral aici.
(Sursa foto: Administrația Prezidențială)
Motto:
„S-a scremut un munte şi a născut un şoricel”
(Proverb românesc)
Preşedintele Nicuşor Dan este depăşit de situaţie în problema crizei guvernamentale.
In loc să se implice de la început în prevenirea căderii guvernului Bolojan prin moţiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, Nicuşor se lamenta cu ideea că partidele din fosta coaliţie pro-occidentală din România “sunt condamnate să guverneze împreună”.
Acum după ce zarurile au fost aruncate , presedintele Nicuşor Dan, se chinuie să adune cioburile din care să refacă ce s-o mai putea pentru susţinerea în parlament a unui guvern tehnocrat, în loc să lase responsabilitatea guvernarii în sarcina celor ce au demonstrat că au o majoritate parlamentară când au dărâmat guvernul Bolojan .
De aceea, desemnarea unui premier care să alcătuiască un guvern tehnocrat nu rezolvă problema. Mai important este un program de guvernare bazat pe reforme care să întrunească susţinere parlamentară.
Măsurile guvernului Bolojan de reducere a deficitului bugetar prin reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, sau diminuarea resurselor financiare ale instituţiilor publice au fost necesare pentru evitarea degradării ratingului suveran al României de la “negativ” la „junk” (nerecomandat investițiilor), de către principalele agenții Fitch, Standard & Poor’s şi Moody’s.
De aceea, după adoptarea bugetului pe 2026 care prevede o creștere economică de 1% şi un deficit bugetar 6,2% din PIB, sunt necesare noi măsuri de reformă pentru încadrarea în ţinta asumată .
Mai întâi este necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate. In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
(vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-performantei-privind-organizarea-si-functionarea-comunelor-si-a-oraselor-mici-curtea-de-conturi-recomanda-initierea-unui-proces-de-analiza-sistemica-si-de-reforma-legislativa-in-vederea-consolidarii-autonomiei-financiare-a-unitatilor-administrativ-teritoriale-si-adaptarii-structurilor-administrative-locale-la-nevoile-specifice-comunitatilor)
Pe de altă parte, o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României , depus la parlament încă din legislatura trecută din partea USR :
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială PIB-ul cumulat al județelor componente din fiecare regiune de dezvoltare ar determina contribuția la PIB-ul României cu cote mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul contributiei celorlalte regiuni de dezvoltare comparativ cu capitala.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe o bază sustenabilă.
Chiar dacă pentru functiile alese reforma administrativă nu poate fi făcută decât odată cu alegerile din 2028, nimic nu opreşte reducerea de pe acum a numărului de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi unde prefecții sunt numiți de Guvern fiind responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale respectiv in cele 8 regiuni de dezvoltare. In felul acesta s-ar reduce semnificativ cheltuielile bugetare inutile, rămânând mai mulți bani pentru sănătate, apărare, educație si ordine publică.