Președintele Nicușor Dan a salutat modificările legislative promulgate de Volodimir Zelenski, care extind garanțiile privind educația în limbile minorităților naționale recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene. Modificări adoptate de Kiev sub presiunea Ungariei lui Peter Magyar, care și-a condiționat ridicarea vetoului pe un mare ajutor financiar european, cât și pe deschiderea oficială a negocierilor de aderare de adoptarea acestei legi.
Reprezentanții comunităților românești din Ucraina avertizează însă că unele prevederi pot afecta rețeaua de școli cu predare în limba română, în special în perspectiva reformei învățământului liceal din 2027.
„Noile prevederi legislative consolidează cadrul legal pentru educația în limbile minorităților recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, alături de limba ucraineană. Considerăm că, în acest fel, Ucraina își consolidează poziția de candidat la integrarea în Uniunea Europeană, un proces pe care România îl sprijină ferm. Noile dispoziții legale clarifică faptul că limba maternă poate fi folosită în toate circumstanțele, nu doar în timpul orelor”, a transmis șeful statului marți, într-o postare pe Facebook.
Parlamentul de la Kiev (Rada Supremă) a adoptat actul normativ luni, iar președintele Volodimir Zelenski a promulgat-o la 12 octombrie.
Președintele Nicușor Dan a precizat că România va continua dialogul cu autoritățile ucrainene și cu reprezentanții comunității românești pentru ca noile prevederi să fie aplicate astfel încât copiii români să poată învăța în limba maternă, inclusiv la liceu.
Citește și: Kievul schimbă legea educației, Budapesta deblochează negocierile de aderare – PRESShub
„Pentru etnicii românii din Ucraina și pentru familiile lor, această chestiune nu este una abstractă. Este vorba despre limba în care copiii învață, despre păstrarea identității și despre transmiterea unei moșteniri culturale de generații. Vom continua dialogul onest cu Ucraina, cu convingerea că rezultatele cooperării noastre vor fi din ce în ce mai bune, în beneficiul ambelor țări. România își promovează activ interesele, între care drepturile românilor de pretutindeni ocupă un rol preeminent”, a adăugat președintele.
Ce prevede noua lege
Ambasada Ucrainei la București a explicat marți, într-o postare tot pe Facebook că noua lege garantează dreptul minorităților naționale recunoscute ca atare de legislația ucraineană de a-și folosi limba în sistemul de învățământ.
Potrivit misiunii diplomatice, legea extinde posibilitățile de exercitare a drepturilor educaționale în limba maternă și introduce garanții suplimentare privind limba de predare, recunoașterea școlilor minorităților și implicarea părinților în procesul educațional.
Un element nou este statutul juridic acordat instituțiilor de învățământ ale minorităților naționale.
Școlile în care peste 50% dintre elevi învață în limba unei minorități pot primi acest statut, care va putea fi menționat în denumirea oficială și în documentele constitutive ale instituției.
Programele școlare pot include, de asemenea, studiul istoriei, culturii materiale și spirituale, tradițiilor, simbolurilor și obiceiurilor minorității respective.
Legea reglementează și situațiile în care o școală publică de gimnaziu sau liceu cu predare în limba unei minorități este reorganizată ori desființată.
La solicitarea părinților, elevii trebuie să aibă posibilitatea de a-și continua studiile la același nivel într-o altă instituție cu statut corespunzător, în care se predă în limba minorității respective și care funcționează în aceeași unitate administrativ-teritorială.
Criticile comunității românești
Adoptarea legii nu a înlăturat însă toate îngrijorările reprezentanților comunității românești din Ucraina, relatează agenția de presă BucPress.eu de la Cernăuți.
Aceștea au criticat mai multe prevederi ale proiectului, considerând că garanțiile introduse nu sunt suficiente pentru a proteja rețeaua tradițională de școli cu predare în limba română.
Printre punctele contestate sunt pragul de peste 50% dintre elevi pentru recunoașterea statutului de școală a unei minorități naționale, posibilitatea extinderii predării în limba ucraineană la solicitarea a două treimi dintre părinții elevilor unei clase și lipsa unor derogări suficiente pentru clasele cu efective mici.
Patru organizații românești din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia ceruseră deja autorităților de la București să intervină pentru modificarea proiectului legislativ, pentru că situația demografică și răspândirea geografică a minoritarilor români este diferită de cea a ungurilor, care trăiesc în comunități mai compacte.
Deputatul de origine română Gheorghe Mazurașu a depus, la rândul său, o inițiativă legislativă alternativă în Rada de Stat, care a primit însă aviz negativ din partea comisiei parlamentare de specialitate.
Anterior, Ministerul Afacerilor Externe de la București solicitase Kievului să păstreze rețeaua tradițională de școli românești și să evite măsurile care ar putea reduce drepturile educaționale ale minorității române în cadrul reformei sistemului de învățământ.
Reforma liceelor rămâne o miză
Deși noua lege introduce garanții pentru continuarea studiilor în limba maternă în cazul reorganizării sau desființării unor școli, rămân întrebări privind aplicarea acestor prevederi în contextul reformei învățământului liceal, programată pentru 2027.
Reforma este separata de actuala lege, dar ar putea pune in pericol învățământul liceal în limba română, din nou din motive demografice și geografice.
Pentru comunitatea românească, problema centrală este dacă elevii vor avea în continuare acces efectiv la educație în limba română după clasa a IX-a. Efectele noilor garanții vor depinde de modul în care autoritățile ucrainene vor aplica legea și vor organiza rețeaua de licee.
…un șpagat diplomatic
Amendarea legii învățământului, care se referă la toate minoritățile și așa-numitele limbi indigene, a fost condiția pusă de Budapesta pentru a nu se opune deschiderii de noi capitole de aderare între UE și Ucraina.
De progresul Ucrainei depinde pentru moment si avansul R. Moldova. Iar România este principalul, nu singurul, avocat al aderării rapide a R. Moldova la Uniunea Europeană.
Astfel, promulgarea actului normativ este salutată de președintele României ca un pas în consolidarea drepturilor educaționale ale minorităților și a parcursului european al Ucrainei, în timp ce reprezentanții comunității românești cer garanții ,mai solide că reforma nu va duce la restrângerea accesului minoritarilor români la învățământul în limba maternă.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
