Președintele Nicușor Dan a declarat marți, la Forumul privind statul de drept de la București, că expresia „statul de drept” este prea abstractă pentru publicul român și a sugerat că sintagma „domnia legii” ar fi mai accesibilă. Șeful statului a avertizat și asupra vocilor plătite care acoperă opiniile legitime pe rețelele sociale. În paralel, președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, a atras atenția că slăbirea independenței sistemului de justiție afectează întotdeauna instituțiile democratice.
Nicușor Dan a participat marți la cea de-a doua ediție a Forumului privind statul de drept – Rule of Law Forum, organizat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București. În discursul său, președintele a susținut că statul de drept trebuie înțeles prin efectele sale concrete asupra vieții cetățenilor, nu doar ca un concept juridic abstract. „Mi se pare că această expresie, statul de drept, sună extrem de abstract în limba română. Nu e treaba mea să mă pronunț, dar poate că domnia legii este ceva mult mai accesibil, pentru că așa este în limba engleză”, a afirmat șeful statului.
El a explicat că nemulțumirile cetățenilor pot fi puse în legătură cu situații în care instituțiile nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile.
„La fiecare nemulțumire pe care un cetățean o are, putem să observăm un proces pe care o instituție sau mai multe nu au reușit să îl urmărească cum se cuvine”, a declarat Nicușor Dan.
Protestul și strigătul, mijloace democratice legitime
Președintele a subliniat că statul de drept nu poate funcționa în absența aspirațiilor democratice ale societății și a dialogului dintre cetățeni și instituții.
„Și protestul, și strigătul sunt mijloace democratice legitime și ele trebuie să fie folosite, numai că este nevoie și de dialog, pentru că altfel avem o societate în care avem fiecare bulă cu strigătul ei”, a afirmat Nicușor Dan.
În opinia sa, o societate fragmentată în grupuri care nu comunică între ele nu poate construi un sistem democratic capabil să armonizeze instituțiile și regulile cu așteptările oamenilor.
Nicușor Dan, despre vocile plătite pe rețelele sociale
Una dintre cele mai importante provocări pentru democrație este, în opinia președintelui, comunicarea prin intermediul rețelelor sociale. Nicușor Dan a precizat că nu se referă la conținutul mesajelor, ci la posibilitatea ca opiniile legitime să fie acoperite prin mobilizarea artificială a unui număr mare de voci.
„Cum facem ca principiul fundamental al democrației, o persoană, o voce, un vot, să fie păstrat, păstrând evident și libertatea de expresie și libertatea de asociere?”, a întrebat șeful statului.
El a atras atenția asupra costurilor reduse ale unor astfel de operațiuni de influențare a dezbaterii publice.
„Constatăm că a devenit extrem de ieftin să plătești 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă. Asta cred că este o chestiune la care fiecare dintre noi, preocupați de democrație și de statul de drept, trebuie să reflectăm”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a ridicat astfel problema raportului dintre libertatea de exprimare și capacitatea unor actori de a influența artificial vizibilitatea opiniilor în spațiul digital.
Apartenența la Uniunea Europeană, o întrebare și pentru instituțiile românești
Nicușor Dan a vorbit și despre felul în care cetățenii se raportează la Uniunea Europeană și despre responsabilitatea instituțiilor naționale de a consolida această apartenență.
„Ne simțim cu adevărat membri ai acestei uniuni sau este o abstracțiune la care ne raportăm cu singura noastră identitate națională?”, a întrebat președintele.
El a susținut că această întrebare nu îi privește doar pe cetățeni, ci și instituțiile statului, care ar trebui să dezvolte un dialog mai amplu cu instituțiile europene și internaționale omoloage.
Marta Cartabia: Slăbirea independenței justiției afectează instituțiile democratice
Președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, a avertizat că independența sistemului judiciar reprezintă o condiție esențială pentru funcționarea democrației. Declarația a fost făcută în cadrul unei vizite de lucru a delegației Comisiei de la Veneția la Curtea Constituțională a României, desfășurată luni, înaintea forumului de la București.
Potrivit unui comunicat al CCR, discuțiile au vizat includerea controlului de constituționalitate în cadrul listei criteriilor privind statul de drept (Rule of Law Checklist), document elaborat de Comisia de la Veneția.
Marta Cartabia a explicat că actualizarea listei este necesară deoarece contextul în care funcționează instituțiile s-a schimbat, iar democrațiile se confruntă cu provocări noi.
„Când vorbim despre statul de drept, avem impresia că este doar apanajul juriștilor, dar până la urmă vorbim de coloana vertebrală a democrațiilor noastre. Vorbim despre ceva ce ar trebui să țină de cultura comună a popoarelor noastre”, a declarat președinta Comisiei de la Veneția, potrivit comunicatului CCR.
Aceasta a subliniat legătura directă dintre independența justiției și funcționarea instituțiilor democratice.
„Instituțiile democratice sunt întotdeauna afectate de slăbirea independenței sistemului de justiție”, a afirmat Marta Cartabia.
Președinta Comisiei de la Veneția a evidențiat și rolul instanțelor constituționale în apărarea valorilor europene.
„Instanțele constituționale sunt primele instanțe care aplică și implementează valorile europene. Sunt în prima linie, de aceea sunt un pilon esențial al construcției democrației naționale și al moștenirii constituționale la nivel european pe care o împărtășim”, a mai declarat aceasta.
Delegația Comisiei de la Veneția a fost condusă de Marta Cartabia și i-a inclus pe vicepreședintele Eirik Holmoyvik, Iain Cameron, membru al Biroului Extins, Simona Granata-Menghini, director și secretar al Comisiei de la Veneția, și Tone Sorfonn, consilier juridic.
Criteriile statului de drept, actualizate pentru noile provocări
Unul dintre obiectivele discuțiilor de la CCR a fost promovarea unei versiuni actualizate a listei de verificare privind statul de drept. Potrivit instituției, documentul se dorește a fi un instrument accesibil, adaptat provocărilor actuale, inclusiv celor generate de noile tehnologii, descrise în cadrul dialogului drept „o formă de putere”.
Marta Cartabia a precizat că lista actualizată a fost tradusă în limba română și că există intenția de a fi tradusă în toate limbile statelor membre ale Consiliului Europei. Scopul este ca documentul să poată fi înțeles nu doar de specialiști, ci și de publicul larg.
Traducerea are, astfel, o miză care depășește accesibilitatea lingvistică. Comisia de la Veneția urmărește ca principiile statului de drept să fie înțelese ca repere care influențează viața cotidiană a cetățenilor, nu exclusiv ca standarde tehnice aplicate de juriști.
Citește și: Daniel Șandru și-a dat demisia de la șefia IICCMER după trecerea PNL în opoziție
Facultățile de drept și rolul lor în construcția europeană
La forum, Răzvan Dincă, decanul Facultății de Drept a Universității din București, a subliniat rolul dreptului în construcția europeană.
„Europa este un produs intelectual al facultăților de drept”, a afirmat acesta, susținând că statul de drept se află la baza, în centrul și în vârful funcționării Uniunii Europene.
Dincă a descris forumul drept unul al celor preocupați de democrație și a subliniat că democrațiile se apără prin dialog și deschidere, spre deosebire de dictaturi.
La rândul său, Mara Roman a evidențiat faptul că statul de drept reprezintă una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Potrivit acesteia, principiul presupune egalitate în fața legii pentru toți cetățenii, o justiție independentă și accesibilă, precum și o guvernare orientată către interesul cetățeanului.
Roman a atras atenția și asupra diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește respectarea principiilor statului de drept.
Judecătoarea CCR Laura Iuliana Scântei este membrul titular din partea României în cadrul Comisiei de la Veneția (organism al Consiliului Europei), fiind aleasă inclusiv în biroul de conducere al acestei instituți
Iulia Scântei a evidențiat participarea Comisiei de la Veneția la eveniment, menționând că instituția este prezentă cu cea mai numeroasă delegație din ultimii 35 de ani. Ea a amintit și principiul priorității Convenției Europene a Drepturilor Omului în raport cu dreptul național.
Un forum dedicat aplicării practice a recomandărilor europene
Evenimentul se desfășoară marți și miercuri, la București, în prezența Martei Cartabia, președinta Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei.
Forumul este organizat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), Fundația Konrad-Adenauer – Programul Statului de Drept pentru Europa de Sud-Est, Facultatea de Drept a Universității din București, Reprezentanța Comisiei Europene în România și Centrul pentru Analiză Strategică.
Conferința reunește instituții europene și naționale, instanțe judecătorești, profesioniști din domeniul juridic, reprezentanți ai mediului academic, ai societății civile și ai autorităților publice.
Potrivit organizatorilor, forumul este o conferință anuală de referință, construită în jurul Raportului Comisiei Europene privind statul de drept și al aplicării practice a constatărilor și recomandărilor acestuia. Ediția din 2026 aduce în discuție și criteriile actualizate ale Comisiei de la Veneția, menite să ofere repere pentru evaluarea respectării statului de drept.
