Europa suferă de căldură, vestul este „vizitat” acum de al treilea val de caniculă, cu peste 40 de grade (la umbră) în părți din Franța, luna iunie a bătut toate recordurile de temperaturi iar instalațiile de aer condiționat ar putea deveni în curând un standard în construcții.
Suedia promite acum să blocheze orice încercare de slăbire a sistemului european de reducere a emisiilor de carbon, înaintea unei confruntări politice care va avea loc săptămâna viitoare.
Ministra suedeză de externe, Jessica Rosencrantz, a declarat că țara sa „va lupta pentru a menține puternic Sistemul de Comercializare a Emisiilor” (ETS), în fața unei coaliții tot mai mari de state care doresc relaxarea regulilor.
„În timp ce unele state membre încearcă să slăbească cel mai eficient instrument climatic al Europei, poziția noastră este clară: ne vom opune oricărei tentative de a dilua sistemul.”
Cine vrea să „relaxeze” ETS
ETS este un mecanism creat pentru a reduce emisiile celor mai poluante industrii din UE prin obligarea acestora să plătească pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă. Sistemul se află în prezent în curs de revizuire de către Comisia Europeană, iar propunerile executivului european urmează să fie prezentate de echipa Ursulei von der Leyen la 17 iulie.
Zece dintre cele mai mari economii europene, inclusiv România, Polonia, Italia, Cehia și Austria, fac deja campanie publică pentru modificarea profundă a sistemului, argumentând că acesta afectează competitivitatea industriei și contribuie la creșterea facturilor la energie.
Citește și: România irespirabilă: Ce înseamnă cu adevărat să înverzești un oraș
În martie 2026, România a semnat, alături de alte nouă state membre (Polonia, Italia, Austria, Cehia, Slovacia, Grecia, Croația, Bulgaria și Ungaria), o scrisoare adresată conducerii UE prin care cere:
- prelungirea acordării certificatelor gratuite de emisii pentru industrie și după 2034;
- o eliminare mai lentă a acestor certificate, începând din 2028;
- o revizuire amplă a ETS pentru a limita efectele costurilor carbonului asupra prețurilor energiei și competitivității industriale.
Semnatarii au argumentat că actualele reguli ETS pot pune o presiune excesivă asupra industriilor energointensive, mai ales în contextul prețurilor ridicate la energie și al tensiunilor geopolitice.
România cere și mai mulți bani din ETS pentru modernizare
În iunie 2026, România s-a alăturat altor 11 state din Europa Centrală și de Est într-o solicitare către Comisia Europeană pentru extinderea Fondului pentru Modernizare, finanțat din veniturile ETS. Guvernele au cerut un mecanism de finanțare mai puternic și mai previzibil pentru investiții în energie curată și infrastructură.
România nu contestă existența ETS, dar vrea ca o parte mai mare a veniturilor generate de sistem să fie folosită pentru sprijinirea tranziției energetice în statele mai puțin prospere.
Cine „apără” ETS în forma originală
Rosencrantz respinge însă aceste argumente.
„Un ETS mai slab ar fi rău pentru climă și rău pentru competitivitatea Europei. Companiile care au investit miliarde în tranziția verde nu ar trebui dezavantajate doar pentru că alții vor să coboare standardele.”
Irlanda, care a preluat la începutul lunii iulie președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE, va trebui acum să negocieze un compromis între statele membre pe acest dosar sensibil.
Potrivit unei scrisori obținute de Politico, Suedia i-a cerut ministrului irlandez pentru afaceri europene să asigure „predictibilitate” prin menținerea regulilor actuale ale ETS, inclusiv prin păstrarea incinerării deșeurilor în cadrul sistemului și prin includerea navelor cu un tonaj brut de peste 400 de tone în schema de comercializare a emisiilor.
Spania, Finlanda, Olanda, Portugalia, Luxemburg și Suedia s-au alăturat, de asemenea, unei campanii comune inițiate de Finlanda pentru protejarea ETS în forma sa actuală.
(Sursa foto: Pexels.com)
