Procurorii susțin că noul proiect de salarizare ar reduce veniturile personalului judiciar, ar bloca promovările și ar accentua criza de personal din Ministerul Public.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis un comunicat față de proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicat cu o zi înainte.
În mod previzibil, instituția avertizează că prevederile proiectului sunt de natură să aducă „grave atingeri” statutului procurorului și garanțiilor financiare asociate independenței sistemului judiciar. „Proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești.”, susține Parchetul General.
Compensații financiare
Potrivit comunicatului, deși proiectul stipulează explicit că salarizarea judecătorilor și procurorilor trebuie să le asigure o „reală independență economică”, dispozițiile concrete ale actului normativ ar contrazice chiar această declarație. Parchetul susține că independența justiției implică obligatoriu asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale, care să compenseze condițiile speciale de muncă, riscurile asumate, responsabilitățile, dar și interdicțiile și incompatibilitățile specifice profesiei.
Una dintre criticile concrete vizează mecanismul „diferenței salariale tranzitorii” prevăzut la articolul 32 din proiect, menit să protejeze temporar angajații ale căror salarii ar scădea față de nivelul din decembrie 2026. Parchetul califică această soluție drept „criticabilă”, considerând că are un caracter temporar și ambiguu, că nu se precizează natura sa juridică și, în special, că nu este clar dacă va intra în calculul drepturilor de pensie.
Promovarea, penalizată financiar
Un alt punct sensibil identificat de procurori privește posibilitatea ca avansarea la un parchet de nivel superior să conducă paradoxal la diminuarea salariului. Această situație, apreciază instituția, ar putea bloca activitatea instanțelor și parchetelor superioare, descurajând atât personalul existent să rămână în sistem, cât și absolvenții de studii juridice să îmbrățișeze profesia.
Îngrijorare aparte exprimă Parchetul cu privire la procurorii care vor intra în profesie după adoptarea legii, aceștia urmând să aibă venituri „semnificativ diminuate” față de colegii recrutați cu doar un an înainte, ceea ce ar crea o inechitate majoră în cadrul aceleiași categorii profesionale.
În contextul unui volum ridicat de activitate și al unui deficit de personal la nivelul Ministerului Public, Parchetul atrage atenția că proiectul riscă să accentueze fenomenul de părăsire a profesiei și să afecteze calitatea actului de justiție în detrimentul cetățeanului.
De acord cu CSM
Parchetul ÎCCJ se raliază poziției Consiliului Superior al Magistraturii și anunță că vor fi analizate „toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor”, adică procese deschise pentru drepturi salariale.
Instituția solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să fie implicați activ în dezbaterile publice pe marginea proiectului și concluzionează că adoptarea legii în forma actuală ar produce efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și capacității acestuia de a asigura un act de justiție „eficient, predictibil și de calitate”.
