Parlamentul ucrainean a adoptat luni o lege care consolidează drepturile minorităților naționale, reducând tensiunile cu Ungaria și deschizând calea pentru continuarea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Diplomații se așteaptă ca Budapesta să aprobe marți deschiderea a încă două clustere de negociere, iar premierul ungar Péter Magyar s-ar putea întâlni joi, la Bruxelles, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
În acest moment, candidaturile Ucrainei și R. Moldova sunt tratate „la pachet”, negocierile de aderare merg în tandem.
Noua lege este mai permisivă dar, deși se aplică tuturor minorităților, nu pare să țină cont de criteriul demografic și geografic, ceea ce îngrijorează acum asociațiile românilor din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia. Iar acestea cer sprijinul Bucureștiului.
Despre ce este vorba
Legea, adoptată de 266 dintre cei 450 de deputați ai Radei Supreme, extinde utilizarea limbilor minorităților în școli și la evenimente culturale.
Drepturile celor aproximativ 100.000 de etnici maghiari din regiunea Transcarpatia, în vestul Ucrainei, au tensionat relațiile dintre Budapesta și Kiev timp de mai mulți ani. Guvernul ungar precedent, condus de fostul premier Viktor Orbán, a blocat din 2023 progresele în negocierile de aderare a Ucrainei la UE, invocând această dispută.
În iunie, noul premier ungar, Péter Magyar, a convenit cu Ucraina un plan de acțiune în 11 puncte și a ridicat veto-ul Ungariei asupra deschiderii primelor două clustere de negociere. Budapesta a condiționat însă noi progrese de adoptarea oficială de către Kiev a legislației privind drepturile minorităților.
Citește și: Kievul schimbă legea educației, Budapesta deblochează negocierile de aderare – PRESShub
După votul de luni, diplomații se așteaptă ca Ungaria să aprobe marți, în cadrul unei conferințe interguvernamentale, deschiderea a încă două clustere, dedicate pieței interne și competitivității.
Depășirea acestui blocaj ar putea pregăti terenul și pentru prima întâlnire bilaterală dintre Magyar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Magyar a declarat în weekend că cei doi lideri s-ar putea întâlni joi, la summitul Consiliului European de la Bruxelles. O întâlnire anterioară fusese amânată după ce premierul ungar condiționase discuțiile de progrese privind drepturile minorităților.
Relațiile dintre Ungaria și Ucraina s-au deteriorat puternic în timpul mandatului lui Orbán, al cărui guvern a intrat în repetate rânduri în conflict cu Kievul și a obstrucționat candidatura Ucrainei la aderarea la UE.
După victoria categorică în alegerile din aprilie, Peter Magyar, care a preluat funcția în mai, a promis o abordare mai pragmatică în relația cu Ucraina.
„Este un fapt că el nu este un politician pro-ucrainean, iar reprezentanții noului guvern ungar nu discută în mod transparent și onest cu publicul ungar despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană”, a declarat pentru Euronews Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politici Europene (Institut für Europäische Politik).
Potrivit lui Hegedűs, Magyar a ridicat veto-ul asupra primului cluster în principal pentru a transmite că noul său guvern va adopta o abordare mai constructivă față de UE.
„Practic, acest lucru restabilește statutul Ungariei de partener de încredere și constructiv pe scena europeană. Iar partenerii din UE aveau așteptări foarte clare în această privință”, a explicat analistul.
Politica internă, un factor decisiv
Deși Orbán a pierdut categoric alegerile din primăvara acestui an, o mare parte a societății ungare rămâne sceptică față de perspectiva aderării Ucrainei la UE. Această realitate îl obligă pe Magyar să acționeze cu prudență.
„Datele sondajelor de anul trecut arată clar că majoritatea societății ungare se opune aderării Ucrainei la UE. Dar aceste atitudini s-au format într-un ecosistem mediatic în care propaganda antiucraineană a lui Orbán făcea parte din consumul mediatic cotidian”, a mai explicat Hegedűs.
România cere Ucrainei să păstreze rețeaua școlilor românești
Noua lege negociată de Budapesta cu Kiev-ul a fost deja criticată de reprezentații comunităților românești din Ucraina, în primul rând pentru că menținerea claselor cu predarea în limba maternă este condiționată de criteriile demografice.
Recent, când apăruse proiectul legii înaintată în Parlamentul de la Kiev, asociațiile românilor au protestat, au cerut o serie de modificări dar nu au obținut decât o consultare au autoritățile de resort, care se pare că nu au schimbat nimic, relatează agenția de știri de la Cernăuți, BucPress.eu.
Cerința principală este eliminarea pragului de peste 50% dintre elevi pentru recunoașterea statutului de școală a minorității naționale, renunțarea la mecanismul prin care părinții a două treimi dintre elevi pot solicita extinderea predării în ucraineană și asigurarea posibilității de susținere a evaluărilor externe în limba maternă. Reprezentanții comunității românești atrag atenția că aplicarea unor criterii uniforme, fără luarea în considerare a particularităților geografice și demografice din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia, riscă să accelereze restrângerea învățământului în limba română, mai relatează BucPress.
Ministerul de Externe al României, relatează Agerpres, a transmis rapid autorităților de la Kiev că reforma educației din Ucraina trebuie să asigure păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și să evite orice măsură care ar diminua drepturile educaționale ale minorității române.
Discuția a avut loc între „secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, și Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului afacerilor externe al Ucrainei”, în cadrul consultărilor care se înscriu „în cadrul de dialog regulat pe linia Ministerelor Afacerilor Externe”.
„(…) partea română a subliniat necesitatea asigurării continuității, sustenabilității și accesului adecvat la educația în limba română la toate nivelurile. A evidențiat că aceasta include păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea oricăror măsuri regresive în contextul reformei educației din Ucraina.
De asemenea, a reiterat importanța unei consultări regulate, transparente și substanțiale a reprezentanților minorității române, inclusiv în perspectiva modificărilor legislative aflate în discuție.”
S-ar putea să nu fie suficient.
(Sursa foto: Parlamentul Ucrainei / Facebook)
